Nutriția în sarcină și copilărie: Ce trebuie să mănânce mama și copilul pentru o dezvoltare sănătoasă

Nutriția maternă și infantilă: Ghid actualizat pentru sănătate optimă în sarcină și primii 5 ani de viață

Descoperă cum știința și tradiția se unesc în alimentația sănătoasă! 😊

Photo by Christian Bowen on Unsplash

Într-o dimineață de primăvară, Ana, o tânără viitoare mamă, se oprește în fața rafturilor din farmacie în căutarea acelui supliment magic ce să-i aducă aminte că pregătirea pentru marea aventură numită maternitate începe cu o alimentație riguroasă și bine informată. La fel ca mulți alți părinți, Ana se întreabă cum poate combina informațiile științifice cu experiența de zi cu zi pentru a se asigura că va oferi cele mai bune condiții pentru dezvoltarea sănătoasă a copilului său. 

În acest articol, vom explora tematici din ghidul NICE NG247 – publicat în ianuarie 2025 – și le vom adapta la contextul românesc, combinând dovezile științifice cu sfaturi practice, în stilul PharmaCoach.

Nutriția înainte și în timpul sarcinii

Înainte de a păși pe drumul maternității, pregătirea nutrițională este foarte importantă. Ghidul NICE subliniază faptul că o dietă echilibrată înainte de concepție facilitează o sarcină sănătoasă.

Pregătirea înainte de sarcină

• Acid folic: Este recomandat ca femeile ce intenționează să rămână însărcinate să consume suplimente cu acid folic (0,4 până la 0,8 mg/zi) cel puțin cu o lună înainte de concepție. Studiile arată că acest nutrient reduce riscul defectelor de tub neural (Blencowe et al., 2010).
• Alimentația diversificată: Fructele, legumele, cerealele integrale și proteinele slabe trebuie să ocupe un loc central în alimentație. Acest lucru asigură un aport optim de vitamine, minerale și antioxidanți.

Nevoile nutriționale în timpul sarcinii

După confirmarea sarcinii, cerințele nutriționale cresc semnificativ:

• Macronutrienții esențiali: Proteinele de înaltă calitate susțin creșterea fetală, iar carbohidrații complecși și grăsimile sănătoase asigură energia necesară pentru dezvoltare.
• Micronutrienții: Vitamina D, fierul și iodul sunt fundamentali. Studiile recente au evidențiat că deficitul de fier în timpul sarcinii poate duce la anemie maternă și complicații la naștere (Breymann, 2015).
• Alimente de evitat: Peștele cu conținut ridicat de mercur, brânzeturile din lapte nepasteurizat și alte produse potent contaminabile trebuie consumate cu prudență, pentru a preveni riscurile pentru făt.

Prin adoptarea unei diete echilibrate și a unor suplimente conforme recomandărilor științifice, viitoarele mame pot reduce semnificativ riscurile asociate sarcinii și pot sprijini dezvoltarea optima a copilului.

Pe durata sarcinii, se recomandă o dietă diversificată, bogată în legume, fructe, proteine slabe și cereale integrale.

Gestionarea greutății în timpul sarcinii

Un aspect adesea subestimat, dar vital, este gestionarea adecvată a greutății în timpul sarcinii. Ghidul NICE oferă recomandări concrete privind creșterea ponderală în funcție de indicele de masă corporală (IMC) al mamei la concepție.

Categorie IMC	Creșterea în greutate recomandată (kg)
Subponderal	12-18
Normal	11.5-16
Supraponderal	7-11.5

Însă ce înseamnă aceste numere pentru Ana? Imaginați-vă că, pe măsură ce burtica se dezvoltă, fiecare kilogram câștigat reprezintă nu doar o transformare fizică, ci o investiție în sănătatea și bunăstarea ambilor – mamă și copil.

Riscurile asociate cu o greutate neadecvată

Atât excesul, cât și insuficiența în creșterea ponderală pot duce la complicații: 

• Excesul de greutate: Poate crește riscul de diabet gestațional, hipertensiune și dificultăți în timpul nașterii. 
• Insuficiența: Este asociată cu riscul de naștere prematură și greutate mică la naștere.

Consilierea nutrițională personalizată joacă un rol esențial. Farmaciștii și nutriționiștii pot ajuta la monitorizarea greutății, ajustarea aportului caloric și oferirea de soluții practice, pentru ca fiecare femeie să parcurgă sarcina cu încredere.

Nutriția postnatală și pentru copii

După naștere, nutriția joacă un rol vital atât pentru recuperarea mamei, cât și pentru dezvoltarea armonioasă a copilului. Alăptarea exclusivă este recomandată până la 6 luni, ulterior introducându-se treptat alimente solide.

După naștere, provocările se schimbă, iar alimentația copilului devine o temă prioritară. Primele 5 ani sunt foarte importanți pentru dezvoltarea sistemului imunitar, creșterea fizică și dezvoltarea cognitivă a micuțului.

Alimentația bebelușului și a copiilor mici

• Alăptarea: Organizațiile de sănătate recomandă alăptarea exclusivă în primele 6 luni, urmată de trecerea treptată la alimente complementare. Alăptarea nu este doar o sursă de nutrienți optimi, ci și un mecanism complex de transfer imunologic de la mamă la copil (Victora et al., 2016).

• Introducerea alimentelor solide: Începând cu aproximativ 6 luni, se pot introduce cereale, fructe și legume. Este esențial ca introducerea să fie graduală, monitorizând posibilele reacții alergice.

• Dieta echilibrată: La vârsta de 1-5 ani, copilul trebuie să beneficieze de o dietă diversificată, ce include proteine (carne slabă, pește, leguminoase), lactate, cereale integrale, fructe și legume proaspete. Un aport echilibrat de grăsimi, în special cele nesaturate, este esențial pentru dezvoltarea creierului.

Photo by Yana Hurska on Unsplash

Adaptarea informațiilor pentru contextul românesc

Recomandările internaționale, cum ar fi cele ale ghidului NICE, trebuie adaptate la contextul românesc, ținând cont de specificul alimentației tradiționale, disponibilitatea produselor și obiceiurile culturale.

Alimente tradiționale românești valoroase

Bucătăria românească oferă numeroase opțiuni nutritive pentru gravide și copii mici. Borșul de legume, de exemplu, este o sursă excelentă de vitamine și minerale, iar studiile arată că procesul de fermentare crește biodisponibilitatea anumitor nutrienți (Grosu-Tudor et al., 2020). Iaurtul și brânzeturile proaspete, nelipsite din alimentația românească, furnizează calciul necesar dezvoltării osoase a fătului și copilului mic, iar cercetările recente confirmă beneficiile probioticelor naturale din aceste alimente pentru microbiomul intestinal (Salminen et al., 2021).

Provocări specifice

În România, conform unui studiu recent realizat de Institutul Național de Sănătate Publică, aproximativ 40% dintre femeile însărcinate prezintă deficiențe de fier și iod (link INMSC). Aceste deficiențe sunt mai pronunțate în zonele rurale, unde accesul la alimente diverse poate fi limitat în anumite perioade ale anului.

Concluzii și recomandări practice 🌱

Nutriția optimă în perioada prenatală, postnatală și în primii ani de viață reprezintă fundamentul unei dezvoltări sănătoase. Integrarea recomandărilor științifice cu tradițiile culinare românești poate oferi un cadru nutritiv ideal pentru mamă și copil.

Sfaturi practice pentru mame și familii:

• Planificați meniuri săptămânale care să includă alimente bogate în fier, calciu și acizi grași omega-3 🥗
• Introduceți treptat alimentele solide la bebeluși, începând cu legume și fructe pasate 🍎
• Monitorizați reacțiile alergice și consultați medicul pediatru la primele semne de intoleranță 🔍
• Valorificați alimentele tradiționale românești, adaptându-le pentru a maximiza aportul de nutrienți 🥘

Pentru mai multe informații despre nutriția în sarcină, consultați și celelalte articole de pe blogul nostru.

Photo by volant on Unsplash

Referințe

1. Overview | Maternal and Child Nutrition: Nutrition and Weight Management in Pregnancy, and Nutrition in Children up to 5 Years | Guidance | NICE 2025. https://www.nice.org.uk/guidance/ng247

2. Blencowe, Hannah et al. “Folic acid to reduce neonatal mortality from neural tube disorders.” International journal of epidemiology vol. 39 Suppl 1,Suppl 1 (2010): i110-21. doi:10.1093/ije/dyq028
3. Breymann, Christian. “Iron Deficiency Anemia in Pregnancy.” Seminars in hematology vol. 52,4 (2015): 339-47. doi:10.1053/j.seminhematol.2015.07.003
4. Victora, Cesar G et al. “Breastfeeding in the 21st century: epidemiology, mechanisms, and lifelong effect.” Lancet (London, England) vol. 387,10017 (2016): 475-90. doi:10.1016/S0140-6736(15)01024-7
5. Grosu-Tudor, Silvia-Simona and Stefan, Iulia-Roxana and Stancu, Mihaela-Marilena and Cornea, Calina-Petruta and de Vuys, Luc and Zamfir, Medana, 20203313048, English, Journal article, Romania, doi:10.25083/rbl/24.3/440.447, 1224-5984, 24, (3), Bucharest, Romanian Biotechnological Letters, (440–447), ARS Docendi Publishing House, Microbial and nutritional characteristics of fermented wheat bran in traditional Romanian Borş production., (2019)

6. Salminen, S., Collado, M.C., Endo, A. et al. The International Scientific Association of Probiotics and Prebiotics (ISAPP) consensus statement on the definition and scope of postbiotics. Nat Rev Gastroenterol Hepatol 18, 649–667 (2021). https://doi.org/10.1038/s41575-021-00440-6

7. Statusul nutriţional al femeii gravide: România 2005. 2006. Bucureşti: MarLink.