Alergii: remedii naturale cu bază științifică. Ghid complet

Acest mit este profund înrădăcinat și ușor de înțeles. Logic, dacă un produs are mai puține calorii, mai puțin zahăr sau mai puțină grăsime decât varianta sa "normală", ar trebui să fie o alegere mai bună pentru siluetă și, implicit, pentru sănătate, nu-i așa? Industria alimentară a alimentat din plin această idee prin campanii de marketing care pun accent pe atribute precum "light", "zero zahăr", "fără grăsimi", sugerând că poți savura gustul dorit fără consecințe negative.
Această simplificare excesivă ignoră însă un aspect crucial: atunci când un component (cum ar fi zahărul sau grăsimea) este eliminat sau redus drastic dintr-un produs alimentar, ceva trebuie să îi ia locul pentru a menține gustul, textura și palatabilitatea la un nivel acceptabil pentru consumator. Și de cele mai multe ori, acel "ceva" constă într-o serie de substituenți și aditivi despre a căror siguranță pe termen lung și impact asupra sănătății există dezbateri continue și studii în desfășurare 🔬.
Adevărul este că multe produse dietetice, în efortul de a reduce caloriile din zahăr sau grăsimi, apelează la un arsenal de ingrediente artificiale sau intens procesate. Cele mai cunoscute dintre acestea sunt îndulcitorii artificiali, dar lista este mult mai lungă și include o varietate de alți aditivi, fiecare cu rolul său tehnologic în produsul final și cu potențiale implicații pentru sănătate.
Îndulcitorii artificiali (SA - de la Sweetening Agents) sunt compuși sintetici sau derivați din substanțe naturale, cu o putere de îndulcire de sute sau chiar mii de ori mai mare decât a zahărului, dar cu un aport caloric neglijabil. Cei mai comuni pe care îi găsim în produsele "dietetice" includ: aspartamul (E951), sucraloza (E955), zaharina (E954), acesulfamul de potasiu (Acesulfam K, E950), precum și alcooli din zahăr (polioli) precum sorbitolul (E420), eritritolul (E968) sau xilitolul (E967).
Deși agențiile de reglementare la nivel mondial (precum Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară - EFSA sau Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA - FDA) consideră îndulcitorii artificiali aprobați ca fiind siguri pentru consum în limitele dozei zilnice acceptabile (DZA) [1, 2], un număr tot mai mare de studii și observații clinice ridică semne de întrebare cu privire la efectele consumului lor pe termen lung și în cantități mari, în special din perspectiva sănătății metabolice și a sistemului digestiv. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat recent un ghid care recomandă să nu se folosească îndulcitorii fără zahăr pentru controlul greutății corporale și sugerează posibile efecte nedorite de pe urma utilizării pe termen lung, cum ar fi un risc crescut de diabet de tip 2, boli cardiovasculare și mortalitate la adulți [3].
1. Impactul asupra microbiomului intestinal: Aceasta este una dintre cele mai active zone de cercetare. Studiile pe animale și unele studii preliminare pe oameni sugerează că îndulcitorii artificiali, în special zaharina și sucraloza, pot altera compoziția și funcția microbiomului intestinal, reducând diversitatea bacteriilor benefice și crescând potențial pe cele dăunătoare [4, 5]. Un microbiom dezechilibrat (disbioză) este asociat cu o serie de probleme de sănătate, inclusiv afectarea toleranței la glucoză [4].
2. Influența asupra apetitului și a poftelor: Paradoxal, deși nu aduc calorii, consumul regulat de îndulcitori artificiali ar putea să nu ajute neapărat la controlul greutății pe termen lung. O teorie este că gustul dulce intens, neînsoțit de aportul caloric așteptat de organism, poate perturba semnalele de sațietate și poate crește, pe termen lung, pofta de dulce sau preferința pentru alimente foarte dulci [5].
3. Efecte metabolice și riscul de afecțiuni cronice: Unele studii observaționale au găsit asocieri între consumul frecvent de băuturi îndulcite artificial și un risc crescut de dezvoltare a diabetului de tip 2 și a sindromului metabolic [3]. Un studiu recent publicat în Nature Medicine a atras atenția asupra eritritolului, sugerând o asociere cu un risc crescut de evenimente cardiovasculare majore (infarct miocardic, accident vascular cerebral) la persoanele cu factori de risc existenți, explicat parțial prin creșterea reactivității plachetare [6].
4. Alte potențiale efecte adverse: Deși considerate sigure în limitele DZA de către agențiile de reglementare, au existat raportări izolate sau studii care au sugerat posibile legături între anumiți îndulcitori și:
Problematica produselor dietetice nu se limitează doar la îndulcitori. Pentru a compensa lipsa zahărului și a grăsimilor și pentru a obține textura, culoarea și stabilitatea dorite, producătorii adaugă o serie de alți aditivi alimentari, identificați prin coduri "E":
Tip Aditiv/Substanță | Potențiale probleme asociate (conform studiilor/rapoartelor) |
---|---|
Îndulcitori artificiali (ex: aspartam, sucraloză, zaharina) | Modificări ale microbiomului intestinal, potențial impact asupra toleranței la glucoză, influență asupra apetitului, posibile legături cu riscuri metabolice/cardiovasculare (eritritol) [3, 4, 5, 6]. |
Alcooli din zahăr (ex: sorbitol, eritritol) | Efecte laxative și digestive la doze mari [Sursă generală], risc cardiovascular crescut (eritritol) [6]. |
Coloranți Artificiali (ex: E102, E129) | Asociați cu hiperactivitatea la copii (anumite tipuri, în combinație cu benzoat de sodiu) [9, 10]. |
Emulsifianți (ex: E4xx) | Cercetări preliminare sugerează impact negativ asupra barierei intestinale și microbiomului [11]. |
O listă lungă și complicată de "E-uri" pe eticheta unui produs dietetic ar trebui să ridice un semn de întrebare cu privire la cât de "natural" sau "sănătos" este cu adevărat acel produs 🧐.
Multe produse dietetice se încadrează în categoria alimentelor ultra-procesate. Acestea sunt definite de gradul înalt de prelucrare industrială și prin prezența unor ingrediente și aditivi pe care nu i-am folosi în mod normal în bucătăria proprie.
Consumul frecvent de alimente ultra-procesate, indiferent dacă sunt "dietetice" sau nu, a fost asociat în numeroase studii cu un risc crescut de obezitate, sindrom metabolic, diabet de tip 2, boli cardiovasculare și chiar mortalitate prematură [12]. Aceste alimente sunt adesea sărace în nutrienți esențiali și fibre, contribuind în schimb cu calorii goale, zaharuri (sau îndulcitori) și grăsimi nesănătoase.
În opoziție cu complexitatea și potențialele riscuri ale produselor dietetice ultra-procesate stau alimentele naturale, integrale. Acestea sunt alimente care au suferit un minim de procesare sau deloc, păstrându-și structura nutrițională intactă [13]. Vorbim despre fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, proteine slabe, nuci, semințe și grăsimi sănătoase.
Consumând predominant alimente naturale, ne asigurăm un aport optim de vitamine, minerale, antioxidanți și, crucial, fibre. Fibrele din alimentele integrale sunt esențiale pentru o digestie sănătoasă, menținerea glicemiei stabile, creșterea sațietății și, foarte important, susținerea unui microbiom intestinal sănătos [13, 14]. Alegând alimente naturale, evităm în mod implicit majoritatea aditivilor artificiali și a zaharurilor/grăsimilor ascunse, contribuind la prevenirea bolilor cronice și la menținerea unei greutăți corporale sănătoase pe termen lung [12, 13].
Pentru a naviga inteligent în supermarket și a nu cădea în capcana mitului "dietetic = sănătos", cel mai puternic instrument este cunoașterea și aplicarea ei:
Renunțarea la dependența de produsele "dietetice" și adoptarea unei abordări bazate pe alimente integrale este cea mai sustenabilă cale spre sănătate pe termen lung:
Mitul că produsele dietetice sunt întotdeauna sănătoase este nu doar fals, ci și potențial dăunător. Realitatea ne arată că multe dintre ele, în efortul de a reduce caloriile din zahăr sau grăsimi, devin produse ultra-procesate, pline de îndulcitori artificiali și alți aditivi a căror siguranță pe termen lung și impact asupra sănătății fac obiectul unor ample dezbateri științifice. O etichetă "dietetic" necesită o analiză critică. Secretul unei alimentații cu adevărat sănătoase stă în revenirea la elementele de bază: alimentele naturale, integrale, cât mai puțin procesate. Prin citirea atentă a etichetelor și prin prioritizarea alimentelor din surse curate, ne putem proteja sănătatea și ne putem construi un stil de viață cu adevărat echilibrat și benefic. Fii propriul tău coach nutrițional și alege înțelept pentru bunăstarea ta pe termen lung! 👍
Comentarii
Trimiteți un comentariu
Lăsați un comentariu cu întrebarea sau opinia dvs. Voi răspunde în cel mai scurt timp posibil.
Vă rog să rețineți că informațiile de pe acest blog nu înlocuiesc un consult medical de specialitate. Pentru probleme urgente, adresați-vă medicului sau farmacistului.