Suplimentele alimentare: Când sunt necesare cu adevărat și când pot face mai mult rău decât bine

Suplimentele alimentare: între mit și realitate 💊

Mitul: Suplimentele alimentare sunt întotdeauna necesare.
Realitatea: Suplimentele pot fi utile în anumite situații, dar nu înlocuiesc o alimentație echilibrată. Consultarea unui specialist este recomandată.

În ultimii ani, piața suplimentelor alimentare a înregistrat o creștere spectaculoasă, reflectând preocuparea crescândă a populației pentru sănătate și prevenție. Cu toate acestea, în spatele promisiunilor strălucitoare de pe etichete se ascunde deseori o realitate mult mai nuanțată. Unul dintre cele mai persistente mituri este acela că suplimentele ar fi necesare pentru oricine dorește să-și mențină sănătatea. Acest articol explorează dovezile științifice actuale despre suplimentele alimentare, cazurile în care acestea sunt cu adevărat utile și situațiile în care pot fi nu doar inutile, ci chiar potențial dăunătoare.

Contextul actual al suplimentelor alimentare

În România, ca și la nivel global, piața suplimentelor alimentare s-a diversificat considerabil. De la vitamine și minerale simple la formule complexe pentru imunitate, memorie sau energie, opțiunile par nelimitate. Această diversitate reflectă atât progresele științifice reale, cât și strategiile de marketing care exploatează aspirațiile și temerile consumatorilor referitoare la sănătate.

Conform unui studiu realizat de Euromonitor International, piața suplimentelor din România a crescut cu aproximativ 8-10% anual în ultimii ani, atingând valori de sute de milioane de euro. Această creștere este alimentată parțial de promovarea intensă prin mass-media și mediile sociale, dar și de percepția că alimentația modernă ar fi insuficientă pentru nevoile nutriționale ale organismului.

Mitul: Suplimentele sunt întotdeauna necesare 🤔

Origini și factori care perpetuează acest mit

Credința că majoritatea oamenilor au nevoie de suplimente zilnice este susținută de numeroși factori:

1. Marketingul agresiv: Mesajele publicitare sugerează frecvent că alimentația modernă este deficitară, iar suplimentele ar fi soluția universală pentru o sănătate optimă.
2. Tendința de medicalizare a vieții cotidiene: Transformarea preocupărilor normale în probleme medicale care necesită intervenție sau "optimizare" constantă.
3. Argumentul solurilor sărăcite: Ideea că agricultura industrială a dus la soluri sărace în minerale, rezultând alimente cu valoare nutritivă redusă. Deși există o bază parțial reală pentru această afirmație, amploarea problemei este adesea exagerată (Davis, 2004).
4. Influența celebrităților și a social media: Personalitățile publice promovează regimuri complexe de suplimente ca parte a stilului lor de viață, normalizând această practică.

Ce spun cercetările științifice

Dovezile științifice actuale nu susțin utilizarea generalizată a suplimentelor pentru populația sănătoasă cu o alimentație echilibrată:

Un studiu amplu publicat în Annals of Internal Medicine a analizat 27 de studii clinice cu peste 450.000 de participanți, concluzionând că "suplimentele multivitaminice nu oferă beneficii clare pentru prevenirea bolilor cardiovasculare, cancerului, sau mortalității la adulții non-deficitari" (Fortmann et al., 2013).

De asemenea, Physicians' Health Study II, care a urmărit peste 14.000 de medici pentru mai mult de un deceniu, nu a identificat beneficii semnificative ale multivitaminelor în reducerea incidenței evenimentelor cardiovasculare majore (Sesso et al., 2012).

Cochrane Collaboration, o organizație internațională respectată pentru review-urile sale sistematice, a concluzionat că "nu există dovezi suficiente pentru a susține utilizarea antioxidanților (beta-caroten, vitamina A, C, E și seleniu) pentru prevenția primară a mortalității" (Bjelakovic et al., 2012).

Știați că? 💡

Organismul uman este adaptat să obțină nutrienți din alimente întregi, unde aceștia există în combinații complexe cu fibre, fitochimicale și alți compuși bioactivi care lucrează sinergic. Această complexitate naturală este foarte dificil de replicat în suplimente.

Realitatea: O abordare personalizată, bazată pe dovezi✅

Situații în care suplimentele sunt justificate științific

Există numeroase cazuri în care suplimentele alimentare pot fi benefice sau chiar necesare:

Situație	Nutrienți relevanți	Date statistice/Studii
Deficiențe confirmate clinic	B12, Fier, Vitamina D	Aproximativ 15% din populația generală și până la 20% dintre vârstnici prezintă deficiență de B12 (Hunt et al., 2014)
Sarcină	Acid folic, Fier, DHA	Acidul folic reduce riscul defectelor de tub neural cu 50-70% (De-Regil et al., 2015)
Diete vegane	B12, Omega-3, Fier, Zinc	52% dintre veganii nesuplimentați prezintă deficiență de B12 (Gilsing et al., 2010)
Afecțiuni gastrointestinale	Multiple vitamine și minerale	Pacienții cu boli inflamatorii intestinale prezintă risc crescut de deficiențe nutritive (Hwang et al., 2012)
Vârsta înaintată	Vitamina D, B12, Calciu	Până la 30% dintre vârstnici pot prezenta atrofie gastrică, afectând absorbția B12 (Allen, 2009)

Un caz special îl reprezintă vitamina D, o problemă de sănătate publică la nivel global. În România, un studiu pe 7.000 de pacienți a arătat că peste 60% prezentau niveluri suboptimale de vitamina D, mai ales în lunile de iarnă (Mocanu et al., 2016).

Potențiale riscuri ale suplimentelor nejustificate ⚠️

Suplimentele nu sunt lipsite de riscuri, acestea incluzând:

• ⚠️ Toxicitate și supradozare: Vitaminele liposolubile (A, D, E, K) se pot acumula în organism, putând cauza efecte adverse. De exemplu, excesul de vitamina A poate provoca leziuni hepatice, dureri articulare și malformații congenitale (Penniston & Tanumihardjo, 2006).
• ⚠️ Interacțiuni medicamentoase: Numeroase suplimente interacționează cu medicamentele. Pentru informații detaliate despre interacțiunile cele mai frecvente, consultați ghidul complet.
• ⚠️ Efect de compensare comportamentală: Studiile sugerează că persoanele care iau suplimente pot dezvolta un "efect de licență morală", fiind mai puțin atente la alimentație din cauza percepției că suplimentele compensează pentru alegeri alimentare nesănătoase (Chiou et al., 2011).
• ⚠️ Calitatea variabilă a produselor: Reglementarea suplimentelor este mai puțin strictă comparativ cu medicamentele. Investigații independente au identificat probleme precum ingrediente nedeclarate, dozaje incorecte sau contaminanți (Nandakumara Sarma et al., 2013).

Rolul profesioniștilor în sănătate 👩‍⚕️👨‍⚕️

Farmacistul este deseori primul profesionist consultat pentru suplimente alimentare, având un rol esențial în:

1. Evaluarea necesității reale a suplimentării, bazată pe profilul pacientului și istoricul său medical.
2. Recomandarea testelor relevante pentru identificarea deficiențelor, evitând suplimentarea nejustificată.
3. Identificarea potențialelor interacțiuni cu medicamentele existente.
4. Selectarea produselor de calitate, de la producători de încredere.
5. Educarea pacienților despre dozarea corectă și durata adecvată a suplimentării.

Optimizarea aportului de nutrienți din alimentație 🥗

O alimentație optimizată poate acoperi majoritatea nevoilor nutriționale:

🥦 Diversitatea alimentară

Consumul a minimum 30 de alimente diferite săptămânal asigură o gamă largă de nutrienți și fitocompuși benefici.

🍳 Metode de preparare

Gătirea la abur sau coacerea la temperaturi moderate păstrează mai bine nutrienții comparativ cu prăjirea intensă.

🧩 Combinații sinergice

Anumite asocieri alimentare potențează absorbția nutrienților (ex: vitamina C cu fier, turmeric cu piper negru).

Recomandări practice

Pentru o abordare rațională a suplimentelor alimentare:

1. Evaluați alimentația actuală - identificați posibile deficiențe din obiceiurile alimentare existente.
2. Consultați un specialist înainte de a începe orice regim de suplimente - medicul de familie, farmacistul sau nutriționistul pot oferi recomandări personalizate.
3. Solicitați teste relevante pentru a identifica deficiențe specifice, evitând suplimentarea nejustificată.
4. Alegeți produse de calitate de la producători cu reputație care respectă standardele GMP (Good Manufacturing Practice).
5. Monitorizați efectele suplimentării și ajustați regimul după necesități.
6. Prioritizați îmbunătățirea alimentației ca strategie principală pentru optimizarea aportului de nutrienți.

Suplimentele alimentare reprezintă instrumente valoroase în contexte specifice, dar nu sunt panacee universale necesare tuturor. O abordare echilibrată presupune recunoașterea limitelor lor, identificarea situațiilor în care sunt cu adevărat benefice și integrarea lor într-o strategie comprehensivă de sănătate bazată primordial pe o alimentație optimă și un stil de viață sănătos.

Mitul conform căruia "suplimentele sunt întotdeauna necesare" trebuie înlocuit cu o perspectivă nuanțată, personalizată și fundamentată științific. Suplimentele nu sunt nici bune, nici rele în sine - utilitatea lor depinde de contextul individual, de calitatea produsului și de modul în care sunt integrate în cadrul mai larg al obiceiurilor de sănătate.

Referințe

1. Allen, Lindsay H. “How common is vitamin B-12 deficiency?.” The American journal of clinical nutrition vol. 89,2 (2009): 693S-6S. doi:10.3945/ajcn.2008.26947
2. Bjelakovic, Goran et al. “Antioxidant supplements for prevention of mortality in healthy participants and patients with various diseases.” The Cochrane database of systematic reviews vol. 2012,3 CD007176. 14 Mar. 2012, doi:10.1002/14651858.CD007176.pub2
3. Chiou, W.-B., Yang, C.-C., & Wan, C.-S. (2011). Ironic Effects of Dietary Supplementation: Illusory Invulnerability Created by Taking Dietary Supplements Licenses Health-Risk Behaviors. Psychological Science, 22(8), 1081-1086. https://doi.org/10.1177/0956797611416253 (Original work published 2011)
4. Davis, Donald R et al. “Changes in USDA food composition data for 43 garden crops, 1950 to 1999.” Journal of the American College of Nutrition vol. 23,6 (2004): 669-82. doi:10.1080/07315724.2004.10719409
5. De-Regil, Luz Maria et al. “Effects and safety of periconceptional oral folate supplementation for preventing birth defects.” The Cochrane database of systematic reviews vol. 2015,12 CD007950. 14 Dec. 2015, doi:10.1002/14651858.CD007950.pub3
6. Fortmann, Stephen P et al. “Vitamin and mineral supplements in the primary prevention of cardiovascular disease and cancer: An updated systematic evidence review for the U.S. Preventive Services Task Force.” Annals of internal medicine vol. 159,12 (2013): 824-34. doi:10.7326/0003-4819-159-12-201312170-00729
7. Gilsing, A M J et al. “Serum concentrations of vitamin B12 and folate in British male omnivores, vegetarians and vegans: results from a cross-sectional analysis of the EPIC-Oxford cohort study.” European journal of clinical nutrition vol. 64,9 (2010): 933-9. doi:https://www.nature.com/articles/ejcn2010142
8.  Hunt A, Harrington D, Robinson S. Vitamin B12 deficiency BMJ 2014; 349 :g5226 doi:10.1136/bmj.g5226
9. Hwang, Caroline et al. “Micronutrient deficiencies in inflammatory bowel disease: from A to zinc.” Inflammatory bowel diseases vol. 18,10 (2012): 1961-81. doi:10.1002/ibd.22906
10. Izzo, Angelo A, and Edzard Ernst. “Interactions between herbal medicines and prescribed drugs: an updated systematic review.” Drugs vol. 69,13 (2009): 1777-98. doi:10.2165/11317010-000000000-00000
11. Mechanick, Jeffrey I et al. “Clinical practice guidelines for the perioperative nutrition, metabolic, and nonsurgical support of patients undergoing bariatric procedures - 2019 update: cosponsored by American Association of Clinical Endocrinologists/American College of Endocrinology, The Obesity Society, American Society for Metabolic & Bariatric Surgery, Obesity Medicine Association, and American Society of Anesthesiologists.” Surgery for obesity and related diseases : official journal of the American Society for Bariatric Surgery vol. 16,2 (2020): 175-247. doi:10.1016/j.soard.2019.10.025
12. Brîndușe, L.A.; Eclemea, I.; Neculau, A.E.; Cucu, M.A. Vitamin D Status in the Adult Population of Romania—Results of the European Health Examination Survey. Nutrients 2024, 16, 867. https://doi.org/10.3390/nu16060867
13. Sarma, Nandakumara et al. “Dietary supplements quality analysis tools from the United States Pharmacopeia.” Drug testing and analysis vol. 8,3-4 (2016): 418-23. doi:10.1002/dta.1940
14. Penniston, Kristina L, and Sherry A Tanumihardjo. “The acute and chronic toxic effects of vitamin A.” The American journal of clinical nutrition vol. 83,2 (2006): 191-201. doi:10.1093/ajcn/83.2.191
15. Sesso, Howard D et al. “Multivitamins in the prevention of cardiovascular disease in men: the Physicians' Health Study II randomized controlled trial.” JAMA vol. 308,17 (2012): 1751-60. doi:10.1001/jama.2012.14805
16. Shoba, G et al. “Influence of piperine on the pharmacokinetics of curcumin in animals and human volunteers.” Planta medica vol. 64,4 (1998): 353-6. doi:10.1055/s-2006-957450