Zinc pentru copii: surse alimentare, beneficii, doze recomandate și prevenirea deficienței

Imagine
În acest articol vom explora în profunzime rolul zincului în nutriția copiilor, adăugând detalii mai puțin cunoscute, studii recente și recomandări practice pentru părinți și specialiști. Vom descrie funcțiile fiziologice ale zincului, sursele alimentare, dozele recomandate, semnele deficitului și ale supradozajului, precum și interacțiunile cu alți nutrienți. Totodată, vom evidenția rezultate științifice serioase și vom include tabele, un loc destinat unei imagini sugestive și emoji-uri care să facă articolul mai atractiv vizual. La final, găsiți linkuri interne utile de pe PharmaCoach.ro și referințe științifice pentru aprofundare. 📃 Zincul este un mineral esențial pentru creșterea, dezvoltarea neurologică și funcționarea optimă a sistemului imunitar la copii ( Biroul Suplimentelor Dietetice , Biroul Suplimentelor Dietetice ) . Deficitul de zinc se asociază cu întârziere în creștere, infecții recurente, diaree acută și tulburări cognitive, iar suplimentarea poate ameliora durata ep...

Suplimente pentru sănătatea ochilor: ghid complet al nutrienților esențiali pentru vedere optimă

Suplimente pentru sănătatea oculară: ingrediente, mecanisme și dovezi științifice

Suplimentele alimentare pentru sănătatea ochilor combină nutrienți precum luteina, zeaxantina, acizii grași Omega-3 și antioxidanți pentru a proteja vederea și a susține funcțiile vizuale. Aceste ingrediente acționează ca un “filtru intern” 😎 împotriva luminii dăunătoare și a stresului oxidativ, pot încetini evoluția unor afecțiuni (de exemplu degenerescența maculară legată de vârstă) și ameliorează simptome precum uscăciunea oculară. În continuare, vom explora componentele cheie (luteină, zeaxantină, DHA, antocianine, vitamine, minerale, aminoacizi, colagen, acid hialuronic), modul lor de acțiune, detalii mai puțin cunoscute din literatura de specialitate și ce arată studiile clinice de referință (inclusiv AREDS2). Veți găsi un tabel util cu ingrediente și efecte, recomandări practice și linkuri către resurse PharmaCoach pentru o informare completă.

Ilustrație stilizată cu un ochi în centrul cadrului, pe un fundal albastru cu puncte fine. În jurul ochiului sunt patru cercuri colorate care conțin pictograme reprezentând nutrienții cheie pentru sănătatea vizuală:  În cercul verde, o frunză de spanac/verdețuri (reprezentând luteină și zeaxantină).  În cercul portocaliu, un pește simplificat (reprezentând acizii grași Omega-3, DHA/EPA).  În cercul roșu, un grup de fructe de pădure (mure, afine, coacăze negre) (reprezentând antocianine).  În cercul galben, o structură moleculară stilizată etichetată cu litere („E” și „Z”) (reprezentând vitamine și minerale).



De ce suplimente pentru ochi?

Ochii noștri sunt organe sensibile și complexe, care necesită o varietate de nutrienți pentru a funcționa optim. Deși o alimentație echilibrată rămâne esențială, suplimentele oftalmologice pot oferi doze concentrate din acești nutrienți pentru a susține sănătatea oculară, mai ales în situații de risc sau de carență. Astfel de suplimente conțin substanțe cu rol protector și funcțional: pigmenți carotenoizi care filtrează lumina nocivă, acizi grași esențiali ce combat inflamația, vitamine și minerale antioxidante care neutralizează radicalii liberi, aminoacizi și componente structurale ce mențin integritatea țesuturilor oculare etc. Scopul lor este să prevină sau să încetinească degradarea vederii, să completeze tratamentele medicale acolo unde e cazul și să contribuie la menținerea confortului ocular zi de zi.

⚠️ Atenție: Suplimentele alimentare nu înlocuiesc controalele oftalmologice periodice și nici tratamentele prescrise de medic. Ele trebuie alese informat și folosite în completarea unui stil de viață sănătos. (Pentru o discuție detaliată despre când suplimentele sunt cu adevărat necesare – și când pot fi chiar dăunătoare – vedeți articolul Suplimentele alimentare: când sunt necesare cu adevărat și când pot face mai mult rău decât bine de pe PharmaCoach.ro.)

Ingrediente active frecvente în suplimentele pentru ochi

Cele mai întâlnite ingrediente din suplimentele destinate sănătății oculare sunt: carotenoizii (în special luteina și zeaxantina), acizii grași Omega-3 (DHA și EPA), antocianinele (pigmenți din afine și alte fructe de pădure), vitaminele antioxidante (A, C, E), diferite minerale (zinc, seleniu, cupru etc.), anumiți aminoacizi, precum și componente structurale precum colagenul sau acidul hialuronic. Vom trece în revistă pe rând aceste componente, subliniind mecanismele prin care acționează și beneficiile lor documentate.

Carotenoizi: Luteină și Zeaxantină

Formulele chimice ale luteinei și mezozeaxantinei

Luteina și mezozeaxantina

Macula (pata galbenă) este zona centrală a retinei unde se concentrează luteina și zeaxantina, pigmenți carotenoizi care îi conferă culoarea gălbuie și protejează vederea centrală. În imagine, macula este situată în apropierea centrului retinei.

Luteina și zeaxantina sunt pigmenți carotenoizi de tip xantofil, prezenți în mod natural în legumele cu frunze verzi (spanac, kale), gălbenuș de ou, porumb etc. Ei sunt unici prin faptul că se acumulează selectiv în retina ochiului, în special la nivelul maculei lutea (cunoscuta “pată galbenă” de pe retină)(Mrowicka et al., 2022). În maculă, luteina și zeaxantina acționează ca un filtru optic pentru lumina albastră și ultraviolete, absorbind aceste radiații cu energie înaltă înainte ca ele să deterioreze fotoreceptorii. De asemenea, au un puternic efect antioxidant, neutralizând radicalii liberi generați de lumină și stresul oxidativ (Mrowicka et al., 2022). Prin aceste mecanisme, cei doi carotenoizi protejează celulele retiniene sensibile și previn degenerarea lor. Studii clinice majore au arătat că suplimentarea pe termen lung cu luteină și zeaxantină poate încetini progresia unor boli oculare degenerative precum Degenerescența Maculară Legată de Vârstă (DMLV) și poate reduce riscul de cataractă (Mrowicka et al., 2022). De exemplu, în formula de supliment AREDS2, luteina și zeaxantina au înlocuit beta-carotenul (precursor de vitamina A) și s-au asociat cu o reducere semnificativă a riscului de progresie către forme avansate de DMLV (Chew et al., 2022). Totodată, luteina și zeaxantina nu prezintă riscul de cancer pulmonar asociat beta-carotenului la fumători, ceea ce le face o alternativă mai sigură pentru această populație (Chew et al., 2022).

💡 Știați că? Denumirea de macula lutea provine din latină și înseamnă „pată galbenă”, datorită prezenței luteinei și zeaxantinei în această regiune centrală a retinei. Aceste pigmenti nu pot fi sintetizați de organism, așa că depindem de aportul lor din dietă sau suplimente (Mrowicka et al., 2022).

Acizi grași Omega-3: DHA și EPA

Acizii grași Omega-3, în special DHA (acid docosahexaenoic) și EPA (acid eicosapentaenoic), joacă un rol structural și funcțional vital în sănătatea oculară. DHA este un component cheie al membranelor celulelor fotoreceptoare din retină – peste 30% din acizii grași din segmentele externe ale fotoreceptorilor sunt DHA (Swinkels & Baes, 2023). Acest acid gras polinesaturat menține fluiditatea și integritatea membranei celulare, fiind esențial pentru formarea normală a segmentelor fotosensibile și pentru funcția și supraviețuirea fotoreceptorilor (Swinkels & Baes, 2023). În plus, Omega-3 au efect antiinflamator și pot contribui la protecția neuronilor retinieni de stres oxidativ și inflamație cronică (Suplimente pentru sănătatea ochilor, 2025)Suplimentele cu ulei de pește bogat în DHA/EPA sunt investigate intens pentru două beneficii majore: întârzierea degenerescenței maculare și ameliorarea sindromului de ochi uscat.

În degenerescența maculară, rolul Omega-3 rămâne sub studiu – observațiile populaționale sugerau un efect protector, însă în studiul clinic AREDS2 adăugarea DHA+EPA la formula antioxidantă nu a redus semnificativ progresia DMLV (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute). Cu toate acestea, includerea Omega-3 în dietă rămâne recomandată pentru sănătatea retinei și generale, mai ales că înlocuirea beta-carotenului cu luteină/zeaxantină în AREDS2 a fost benefică, iar Omega-3 s-au dovedit sigure în combinație(AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute).

Pe de altă parte, în uscăciunea oculară (ochi uscat), acizii grași Omega-3 par mai promițători. Numeroase studii clinice (18 din 19 RCT-uri într-o meta-analiză) au arătat că suplimentarea cu Omega-3 ameliorează semnificativ simptomele de ochi uscat – pacienții raportează mai puțină senzație de arsură, nisip în ochi și vedere încețoșată (Wang & Ko, 2023). Omega-3 îmbunătățesc calitatea stratului lipidic al peliculei lacrimale și reduc inflamația suprafeței oculare, ceea ce explică aceste beneficii. Totuși, nu toate studiile au fost pozitive; un trial amplu (DREAM, finanțat de NIH) a constatat că doze mari de Omega-3 (3000 mg/zi, 12 luni) nu au adus o diferență semnificativă față de placebo la pacienți cu ochi uscat moderat-sever (What the Latest Science Says about Omega-3 for Dry Eye). Aceste rezultate mixte sugerează că eficacitatea Omega-3 depinde de caracteristicile pacienților (cauza uscăciunii, statusul inițial Omega-3 etc.). În practică, mulți oftalmologi recomandă totuși o cură cu Omega-3 pentru pacienții cu sindrom de ochi uscat, datorită profilului de siguranță bun și a posibilelor beneficii, dar subliniază că nu este un panaceu – dacă lacrimile artificiale și măsurile de igienă a pleoapelor nu ajută suficient, consultul de specialitate rămâne esențial (vedeți și ghidul nostru despre picături oftalmice fără conservanți și trucuri pentru ochi uscați).

Vitamine antioxidante: A, C și E

Fructe citrice feliate și plăci de Scrabble din lemn pe o suprafață albă
Photo by Patricia Luquet

Vitaminele A, C și E sunt micronutrienți esențiali implicați în menținerea țesuturilor oculare și combaterea stresului oxidativ. Vitamina A (retinol) are un rol special: este materia primă pentru sinteza rodopsinei, pigmentul fotosensibil din celulele cu bastonașe ale retinei, necesar vederii nocturne. Un aport adecvat de vitamina A menține capacitatea de adaptare la întuneric și sănătatea conjunctivei și corneei. Deficitul sever de vitamina A se manifestă prin nictalopie (orbire nocturnă) și xeroftalmie – uscarea și keratinizarea periculoasă a corneei, care poate duce la orbire (Vitamin A Deficiency). Din fericire, aceste situații sunt rare în țările dezvoltate, unde vitamina A se obține din alimente (ficat, lactate, morcovi, legume portocalii) sau multivitamine. În suplimentele pentru ochi, vitamina A (sau precursorii săi, carotenoizii) contribuie la protejarea corneei și la prevenția degenerării retinei în condiții de stres oxidativ.

Vitamina C și vitamina E acționează sinergic ca antioxidanți puternici în mediile apoase, respectiv lipidice ale ochiului. Vitamina C (acid ascorbic) se concentrează în umoarea apoasă și în cristalin, unde previne opacifierea cauzată de radicalii liberi și radiațiile UV. Vitamina E (alfa-tocoferol) se acumulează în membranele celulare fotoreceptorilor și ale celulelor epiteliale ale cristalinului, protejând lipidele membranare de peroxidare. Un consum ridicat din aceste vitamine a fost asociat epidemiologic cu un risc mai scăzut de formare a cataractei senile și cu încetinirea degradării maculare (Christen et al., 2008; Lim et al., 2020). De exemplu, un studiu pe populație a găsit că persoanele cu diete bogate în vitamina E și carotenoizi au avut semnificativ mai puține cazuri de cataractă (Lim et al., 2020). În plus, formula originală AREDS (Age-Related Eye Disease Study) a folosit doze mari de vitamine C și E, beta-caroten (împreună cu zinc și cupru) și a demonstrat o reducere cu ~25% a riscului de progresie a DMLV intermediare către stadii avansate, pe parcursul a 5 ani (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute). Totuși, studiile clinice nu sunt unanim pozitive pentru vitamine luate izolat; unele trialuri randomizate nu au arătat beneficii clare în prevenția cataractei doar cu suplimente de vitamina C sau E (Christen et al., 2010). Consensul actual este că antioxidanții funcționează mai bine în combinație, ca în formulele complexe tip AREDS, și au eficiență maximă la persoanele cu stres oxidativ crescut (fumători, vârstnici cu degenerescență incipientă).

Minerale: zinc, seleniu, cupru și altele

Zincul este probabil cel mai important mineral pentru sănătatea oculară, fiind cofactor pentru numeroase enzime retiniene și antioxidante. În special, zincul este necesar pentru funcționarea enzimei superoxid dismutază (SOD) din retină, care neutralizează radicalul superoxid. De asemenea, zincul ajută la metabolismul vitaminei A în retină – participă la regenerarea rodopsinei, motiv pentru care un deficit de zinc poate agrava vederea nocturnă chiar dacă vitamina A este suficientă. Studiul AREDS a evidențiat că o doză mare de zinc (80 mg/zi) combinată cu antioxidanți a contribuit substanțial la încetinirea degenerescenței maculare avansate (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute). Astfel, multe suplimente oftalmologice conțin zinc în doze moderate, pentru a sprijini protecția anti-oxidativă și structura retinei. Trebuie menționat că dozele foarte mari de zinc pot interfera cu absorbția cuprului, inducând deficit de cupru – de aceea, formula AREDS a inclus 2 mg cupru pentru a preveni această problemă (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute). Cuprul și seleniumul sunt, la rândul lor, cofactori importanți: cuprul intră în compoziția enzimelor care formează colagenul și a altor oxidaze, iar seleniul este cofactor al glutation peroxidazei, enzimă ce apără cristalinul și retina de peroxidul de hidrogen (un radical liber).

Alte minerale prezente uneori în suplimentele pentru ochi includ magneziu (implicat în microcirculație și relaxarea musculară; un nivel optim de magneziu poate ajuta la perfuzia vasculară a nervului optic) și calciu (în doze mici, pentru echilibrul general; deși excesul de calciu a fost asociat de unii autori cu risc de degenerescență maculară, relația nu este clară). Per total, un echilibru de minerale este esențial: zinc, seleniu și cupru în cantități adecvate susțin atât vederea, cât și sănătatea sistemică, prin rolul lor antioxidant și structural.

Antocianine și alți polifenoli (extracte de afine, resveratrol, gingko)

Toast with Fresh Berries on a Ceramic Plate
Photo by solod_sha

Antocianinele sunt pigmenții polifenolici care dau culoarea albastru-violet fructelor de pădure (afine, coacăze negre, mure) și au fost folosite tradițional pentru îmbunătățirea vederii nocturne. Dincolo de folclor, știința modernă confirmă în parte beneficiile lor: antocianinele au efect antioxidant și vasoprotector, cu afininitate deosebită pentru ochi. Studiile arată că aceste molecule trec bariera sânge-retină și se acumulează în țesuturile oculare (în special în cornee, scleră, coroida ochiului) unde se pot lega de proteine bogate în prolină precum colagenul (Nomi et al., 2019). Această legare poate stabiliza structurile de colagen și microvascularizația, ceea ce explică de ce extractele de afine ajută la fortifierea capilarelor oculare și la îmbunătățirea microcirculației retiniene (Nomi et al., 2019). Un efect concret observat: la pacienți cu glaucom cu tensiune normală, suplimentarea cu antocianine din afine a îmbunătățit circulația sanguină retiniană și a dus la parametri funcționali vizuali mai buni comparativ cu placebo (Nomi et al., 2019). De asemenea, antocianinele par să ajute ochiul să se adapteze mai repede la întuneric și să se recupereze după expunerea la lumină puternică, prin regenerarea rodopsinei (demonstrat inițial pe model animal – pigmentul vizual s-a regenerat mai rapid în prezența antocianinelor)(Nomi et al., 2019).

Un detaliu fascinant din cercetare este potențialul antocianinelor de a controla miopia: experimente pe pui de găină au arătat că administrarea de antocianine a inhibat alungirea axială a globului ocular indusă artificial (Nomi et al., 2019). Cu alte cuvinte, compușii din afine ar putea încetini progresia miopiei prin menținerea integrității sclerale (sclera conține colagen, iar antocianinele stabilizează colagenul și relaxează mușchiul ciliar, reducând tensiunea care favorizează alungirea ochiului). Deși aceste rezultate sunt preliminare, ele deschid calea către noi suplimente nutriționale anti-miopie pe bază de polifenoli.

Pe piață se găsesc diverse extracte de plante cu polifenoli pentru ochi. Pe lângă afine (Vaccinium myrtillus), un alt ingredient este resveratrolul (din struguri negri), care are efecte antioxidante și anti-îmbătrânire vasculară – studii preclinice sugerează că resveratrolul poate proteja microvasculatura retiniană de deteriorările în diabet și iluminație excesivă. Extractul de Gingko biloba este folosit pentru îmbunătățirea fluxului sanguin la nivel cerebral și ocular; unele cercetări au raportat ameliorarea câmpului vizual la pacienți cu glaucom care au luat gingko, datorită creșterii perfuziei nervului optic. Aceste extracte se regăsesc de obicei în suplimente combinate, alături de antocianine, luteină și alți antioxidanți, contribuind la un profil complex de protecție oculară.

Aminoacizi cu rol ocular (taurină, cisteină, lizină etc.)

Aminoacizii sunt cărămizile din care se construiesc proteinele și joacă roluri variate în sănătatea ochilor. Unii aminoacizi acționează ca factori osmo-protectori și neurotransmițători retinieni, alții sunt necesari pentru sinteza structurilor conjunctive (colagen, elastină) din cornee și sclera, iar alții contribuie la apărarea antioxidantă. Un exemplu major este taurina, un aminoacid sulfurat care se găsește în concentrații extrem de ridicate în retină – este de departe unul dintre cei mai abundenți aminoacizi liberi din ochi. Taurina ajută la stabilizarea membranelor fotoreceptorilor, modulând fluxul de calciu și protejând celulele de excitația excesivă. Studii clasice au arătat că deficiența severă de taurină (ex. la animale de laborator) duce la degenerescența retinei și moartea fotoreceptorilor, ceea ce indică faptul că taurina este esențială pentru supraviețuirea fotoreceptorilor (García-Ayuso et al., 2024). La om, suplimentarea cu taurină (de obicei obținută din alimentație, carne și fructe de mare) ar putea avea efect neuroprotector retinian, deși nu există încă trialuri clinice mari în acest sens. Unele formulări de lacrimi artificiale includ taurina pentru a ajuta la vindecarea micro-leziunilor corneene și la protecția suprafeței oculare.

Un alt set de aminoacizi importanți sunt cei implicați în sinteza colagenului ocular. Colagenul este proteina structurală de bază din cornee, scleră, corpul vitros și membrana Bruch a retinei. Principalii aminoacizi din colagen sunt glicina, prolina și lizina, alături de hidroxi-prolină și hidroxi-lizină (forme modificate) (Collagen). Organismul are nevoie de cantități suficiente din acești aminoacizi, precum și de cofactori precum vitamina C, cupru, zinc și mangan, pentru a produce fibre de colagen rezistente (Collagen). Un fapt mai puțin cunoscut este că s-au dezvoltat picături oftalmice cu aminoacizi pentru regenerarea corneei uscate: o formulă conținând prolină, lizină, glicină și leucină – exact aminoacizii principali din fibrele de colagen cornean – a demonstrat îmbunătățirea vindecării epiteliului cornean la pacienții cu ochi uscat sever (Aragona et al., 2013). Practic, aportul local sau sistemic al acestor aminoacizi poate susține refacerea țesuturilor oculare, furnizând materia primă pentru sinteza de colagen nou. De asemenea, N-acetil-cisteina (NAC) este un aminoacid derivat cu efect antioxidant, folosit în unele suplimente pentru ochi uscați și oboseală vizuală, datorită capacității sale de a crește nivelul de glutation (un antioxidant intracelular important în cristalin și cornee).

Aminoacizii sunt blocuri fundamentale pentru ochi sănătoși: unii protejează direct retina (taurina), alții contribuie la elasticitatea și claritatea structurilor oculare (prin colagen). Asigurarea unui aport optim de proteine în dietă, sau administrarea unor suplimente specifice, poate fi de ajutor mai ales în condiții de vindecare după leziuni corneene, în boli degenerative sau la vârstnici, când sinteza de colagen scade.

Colagen hidrolizat și susținerea structurii oculare

Colagenul este proteina care asigură structura, rezistența și elasticitatea țesuturilor conjunctive din organism, inclusiv a celor oculare. În ochi, diferite tipuri de colagen alcătuiesc stratul transparent al corneei, tunica albă a sclerei, precum și rețeaua fină de fibre din corpul vitros (gelul care umple globul ocular) și membranele de susținere a retinei. De aceea, s-a pus întrebarea: poate suplimentarea cu colagen hidrolizat (fragmente de colagen pre-digerate) să ajute la sănătatea ochilor, așa cum ajută la articulații sau piele?

Deși datele sunt încă limitate, teoria este că peptidele de colagen ingerate ar putea stimula producția de colagen nou de către fibroblastele din corp – inclusiv cele din cornee și sclera – sau măcar ar furniza aminoacizii necesari (glicină, prolină, lizină) exact în configurații utile. Un suport indirect pentru această idee vine din studiile pe piele și articulații, unde colagenul oral a arătat îmbunătățirea elasticității pielii și reducerea durerilor articulare prin creșterea sintezei de colagen local. Pentru ochi, unii producători au început să includă colagen hidrolizat în suplimente anti-îmbătrânire oculară, sugerând că ar ajuta la menținerea clarității corneei și la prevenirea degenerării vitrosului (lichefierea gelului vitros care apare odată cu vârsta, cauzând “muşte zburătoare”). În plus, colagenul ar putea fi util după chirurgii refractive sau traumatisme corneene, pentru a grăbi refacerea structurală.

Merită menționat că studii de mare amploare lipsesc deocamdată în domeniul colagenului ocular oral. Totuși, nici efecte adverse notabile nu s-au raportat, colagenul fiind un supliment bine tolerat. Prin urmare, includerea lui în formulă este inofensivă și potențial benefică, mai ales când este combinată cu vitamina C și aminoacizii corecți pentru a maximiza șansele de biodepozitare în țesuturi. Un posibil beneficiu suplimentar: colagenul hidrolizat are efect și asupra pielii, deci poate îmbunătăți pielea pleoapelor și zona perioculară – un detaliu cosmetic, dar demn de luat în seamă de către utilizatori.

Acidul hialuronic: hidratare pentru ochi

Acidul hialuronic (AH) este un polizaharid natural (glicozaminoglican) cunoscut pentru extraordinara sa capacitate de a reține apa – o moleculă de AH poate lega de 1000 de ori greutatea sa în apă. În oftalmologie, acidul hialuronic este folosit pe scară largă în lacrimile artificiale pentru tratarea ochilor uscați, datorită proprietăților sale de lubrifiere și stabilizare a filmului lacrimal. Dar AH se regăsește uneori și în suplimente alimentare pentru sănătatea ochilor (adesea în combinație cu colagen, luteină etc.), pornind de la ideea că ar putea hidrata ochiul și “din interior”.

Administrat oral, acidul hialuronic este parțial absorbit și apoi se distribuie în țesuturi, având efecte sistemice benefice la nivelul pielii și articulațiilor (unde crește hidratarea și elasticitatea). Pentru ochi, unele date sugerează că suplimentarea orală cu AH poate îmbunătăți simptomele de ochi uscat când este asociată cu tratamentul local. Într-un studiu, pacienți cu keratoconjunctivită sicca (uscăciune oculară severă) au primit timp de 8 săptămâni atât picături cu hialuronat, cât și capsule orale cu acid hialuronic; rezultatele au arătat o vindecare mai rapidă a leziunilor epiteliului cornean și o reducere mai accentuată a simptomelor la grupul care a avut și suplimentul oral, comparativ cu cei care au folosit doar picături (Kim et al., 2019). Cu alte cuvinte, combinația intern-extern a fost mai eficientă în refacerea suprafeței oculare. Explicația posibilă este că acidul hialuronic oral a crescut hidratarea generală a organismului și a țesuturilor conjunctive, inclusiv glandele lacrimale, potențând efectul local.

Chiar dacă evidența nu este încă robustă, acidul hialuronic oral reprezintă un adjuvant promițător pentru cei cu tendință la uscăciune oculară, mai ales în sezonul rece sau la persoanele care petrec mult timp în fața ecranelor (situații în care ochiul se usucă mai mult). În suplimente, AH are de obicei greutate moleculară mare și este inclus în doze de 20–60 mg. Fiind o substanță proprie organismului (se găsește în umorul vitros al ochiului, în lichidul sinovial etc.), este foarte bine tolerat.

Trebuie precizat că acidul hialuronic administrat oral nu înlocuiește folosirea de lacrimi artificiale atunci când este nevoie – efectul său este subtil și lent, de susținere pe termen lung, în timp ce picăturile oferă alinare imediată. Ideal, cei cu ochi uscați pot aborda problema pe ambele fronturi: local (picături fără conservanți cu AH – vedeți ghidul dedicat menționat mai sus) și sistemic (hidratare optimă, Omega-3 în dietă și eventual suplimente cu AH și antioxidanți).

Dovezi științifice și studii clinice relevante

De-a lungul anilor, studiile clinice au evaluat eficiența suplimentelor nutritive în prevenirea sau încetinirea bolilor oculare majore – în special degenerescența maculară legată de vârstă (DMLV) și cataracta, principalele cauze de pierdere a vederii la vârstnici. Cea mai importantă cercetare în domeniu a fost seria de trialuri AREDS (Age-Related Eye Disease Study) sponsorizate de Institutul Național al Ochilor (NEI) din SUA. AREDS (2001) a arătat că o formulă cu doze mari de antioxidanți (vitamina C 500 mg, vitamina E 400 UI, beta-caroten 15 mg) plus zinc 80 mg și cupru 2 mg a redus cu ~25% riscul de progresie la DMLV avansată în rândul pacienților cu degenerescență intermediară, pe 5 ani (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute). Formula n-a prevenit apariția DMLV la persoanele sănătoase și nici nu a influențat incidența cataractei (deja formate) (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute), dar a demonstrat pentru prima dată că nutriția poate modifica istoria naturală a unei boli oftalmologice degenerative.

AREDS2 (2013) a venit să optimizeze formula: beta-carotenul (asociat cu cancer pulmonar la fumători) a fost eliminat și înlocuit cu luteină 10 mg + zeaxantină 2 mg, iar acizii grași Omega-3 (DHA 350 mg + EPA 650 mg) au fost adăugați în unele brațe de studiu. Rezultatele inițiale ale AREDS2 au indicat că luteina și zeaxantina au fost un înlocuitor eficient al beta-carotenului, conferind cel puțin aceeași protecție contra progresiei DMLV, fără riscurile asociate fumătorilor (Chew et al., 2022). De fapt, la analiza de subgrup, pacienții cu aport alimentar scăzut de luteină/zeaxantină la început au beneficiat cel mai mult – sugerând importanța acestor carotenoizi când dieta e deficitară. Adăugarea Omega-3 nu a arătat un beneficiu global în reducerea progresiei DMLV (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute), ceea ce a surprins pe unii cercetători (dat fiind efectul antiinflamator al Omega-3), dar a clarificat că formula antioxidantă + zinc este baza intervenției. Un follow-up epidemiologic pe 10 ani al AREDS2 a confirmat că luteina/zeaxantina nu doar că sunt sigure, dar au și o asociere ușor mai bună cu reducerea riscului de DMLV târzie, comparativ cu beta-carotenul (Chew et al., 2022). În plus, incidența cancerului pulmonar a fost semnificativ mai mică în grupul luteină față de beta-caroten (Chew et al., 2022– un argument cheie pentru modificarea suplimentelor comerciale în direcția formula AREDS2 (majoritatea producătorilor au scos ulterior beta-carotenul din produsele pentru ochi destinate vârstnicilor).

Pentru cataractă, nici AREDS nici AREDS2 nu au găsit vreun efect preventiv al suplimentelor (antioxidanții nu au redus nevoia de operație de cataractă) (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute). Cu toate acestea, studii observaționale sugerează un ritm mai lent de opacifiere a cristalinului la persoanele cu dietă bogată în vitamina C și carotenoizi (Lim et al., 2020). Diferența dintre observațional și randomizat indică faptul că efectele pot fi subtile sau depind de durata expunerii: de exemplu, un aport alimentar ridicat în primele decenii de viață ar putea întârzia formarea cataractei, efect care nu poate fi detectat într-un trial de 5 ani la vârstnici. Așadar, menținerea pe termen lung a unei diete bogate în fructe și legume rămâne cea mai bună strategie pentru a preveni cataracta, suplimentele având un rol secundar.

Pentru alte afecțiuni oculare, precum glaucomul sau retinopatia diabetică, dovezile sunt mai puțin standardizate, însă anumite suplimente și-au arătat utilitatea în studii mici. De exemplu, suplimentele cu antocianine din afine și Ginkgo biloba au demonstrat îmbunătățirea fluxului sanguin ocular și a unor parametri vizuali la pacienți cu glaucom cu tensiune normală, sugerând un potențial efect neuroprotector vascular (Nomi et al., 2019). De asemenea, în retinopatia diabetică incipientă, antioxidanții și extractul de semințe de struguri (bogat în proantocianidine) pot reduce permeabilitatea capilară și edemul retinian, conform unor studii pilot. Taurina a fost propusă ca adjuvant în retinopatia diabetică și degenerescența retiniană legată de vârstă, datorită rolului său în reglarea osmolarității retinei și prevenirea morții celulare; studii pe animale diabetice au arătat reducerea leziunilor retiniene cu supliment de taurină.

Un capitol special îl reprezintă vitaminele B în sănătatea oculară. Deși nu sunt de regulă incluse în mod special în suplimentele “pentru vedere”, vitaminele B (în particular B6, B9 – acid folic și B12) pot influența sănătatea retinei prin scăderea homocisteinei, un aminoacid circulant a cărui valoare crescută este asociată cu risc cardiovascular și posibil cu risc de degenerescență maculară. Un studiu clinic notabil (WAFACS, 2009) efectuat pe femei a arătat că administrarea zilnică de acid folic + B6 + B12 a redus riscul de a dezvolta DMLV cu circa 34–40% în decurs de 7 ani, comparativ cu placebo (Merle et al., 2022). Aceasta sugerează că optimizarea statusului de B12 și acid folic, mai ales la vârstnici (unde deficitul este frecvent), ar putea avea un efect protector asupra retinei. Așadar, un supliment complex care include și vitamine B ar putea fi benefic pentru pacienții în vârstă sau cu nivel crescut de homocisteină – deși acest aspect nu este încă parte din ghidurile oficiale pentru AMD.

Exemplu de suplimente oftalmologice sub formă de capsule moi. Multe produse comerciale (Ocuvite, Onvision, Vitreoxigen etc.) combină luteină, zeaxantină, Omega-3, vitaminele C și E, zinc, cupru și seleniu, conform formulelor studiate în trialurile clinice. Discută cu medicul sau farmacistul pentru a alege formula potrivită nevoilor tale.

În concluzie, datele științifice sprijină utilizarea suplimentelor pentru sănătatea ochilor în special pentru prevenția progresiei degenerescenței maculare și, într-o măsură mai mică, pentru ameliorarea simptomelor de ochi uscat și susținerea funcției vizuale în alte afecțiuni. Ingredientele precum luteina/zeaxantina, vitaminele C și E, zincul și cuprul au cele mai solide dovezi clinice (AREDS/AREDS2), în timp ce altele precum antocianinele, Omega-3 sau taurina oferă beneficii adjuvante documentate în studii mai restrânse, dar plauzibile biologic. Este important de subliniat caracterul preventiv și de suport al acestor suplimente: ele nu vindecă boli, însă pot încetini deteriorarea și pot optimiza funcția oculară acolo unde există carențe sau vulnerabilități.

Ingrediente-cheie și efectele lor în sănătatea oculară

Pentru o vedere de ansamblu, iată un tabel recapitulativ al principalelor ingrediente din suplimentele oftalmologice, sursele naturale și efectele lor notabile:

Ingredient (sursă) Rol și efect principal pentru ochi
Luteină & Zeaxantină (carotenoizi din verdețuri, gălbenuș) Pigmenți maculari protectori; filtrează lumina albastră și acționează antioxidant (protejează retina centrală, reduc riscul de DMLV și cataractă)(Mrowicka et al., 2022).
Acizi grași Omega-3: DHA/EPA (ulei de pește, semințe in) Componente structurale ale membranelor fotoreceptorilor; au efect antiinflamator (susțin funcția retinei, pot ameliora uscăciunea oculară și inflamația suprafeței)(Suplimente pentru sănătatea ochilor, 2025).
Antocianine (pigmenți din afine, coacăze negre) Antioxidanți puternici; îmbunătățesc microcirculația și pot regenera rodopsina (sprijină vederea nocturnă, reduc oboseala oculară și pot stabiliza colagenul din vasele retiniene)(Nomi et al., 2019).
Vitamina A (retinol) (ficat, morcovi) Necesară pentru sinteza rodopsinei (pigment vizual); menține sănătatea corneei și adaptarea la întuneric (previne orbirea nocturnă și xeroftalmia)(Vitamin A Deficiency).
Vitamina C (citrice, ardei) & Vitamina E (uleiuri vegetale, nuci)
Antioxidanți majori; vitamina C protejează cristalinul și retina de oxidare, vitamina E protejează membranele celulare (împreună pot întârzia cataracta și degenerescența maculară incipientă)(Lim et al., 2020AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute)
.
Zinc (carne, semințe) & Seleniu & Cupru (nuci, cereale) Oligoelemente esențiale; cofactori ai enzimelor antioxidante (zincul și seleniul -> glutation peroxidază, SOD). Zincul susține metabolismul retinei și a demonstrat încetinirea progresiei AMD în doze mari; cuprul previne deficitul de cupru la suplimentarea cu zinc (AREDS/AREDS2 Clinical Trials | National Eye Institute).
Taurină (aminoacid din pește, carne) Aminoacid abundent în retină cu rol neuroprotector; stabilizează membranele fotoreceptorilor și previne moartea celulară (deficitul duce la degenerare retiniană; suplimentarea poate proteja retina) (García-Ayuso et al., 2024).
Aminoacizi colagenici (glicină, lizină, prolină din proteine) Precursori ai colagenului; necesari pentru regenerarea corneei, sclerei și a altor structuri (sprijină vindecarea și mențin elasticitatea oculară; eficienți în combinație cu vitamina C și cupru)(Collagen).
Colagen hidrolizat (proteine animale hidrolizate) Proteină structurală pre-digerată; poate stimula sinteza de colagen nou în cornee și corpul vitros (teoretic menține transparența și fermitatea structurilor oculare; datele clinice sunt preliminare).
Acid hialuronic (glicozaminoglican, prezent în vitros) Agent hidratant și lubrifiant; reține apa în țesuturi (ameliorează uscăciunea oculară, stabilizează filmul lacrimal; eficient mai ales ca picături, dar și oral ajută la hidratarea generală)(Kim et al., 2019).

(Legenda: DMLV = degenerescență maculară legată de vârstă; SOD = superoxid dismutază; AMD = Age-related Macular Degeneration)

Suplimentele alimentare destinate sănătății oculare reprezintă un aliat valoros atât pentru profesioniști (în completarea tratamentelor) cât și pentru publicul larg interesat de prevenție. Ele pot oferi doze optime din nutrienți cheie care, altfel, ar fi dificil de obținut zilnic doar din alimentație (de exemplu, 10 mg luteină echivalează cu ~2 boluri mari de spanac 🥬). S-a demonstrat științific că anumite formule de suplimente încetinesc evoluția afecțiunilor oculare degenerative și protejează vederea, mai ales la persoanele în vârstă sau cu factori de risc. În același timp, este important de menționat că nu există “pilula magică” – suplimentele funcționează cel mai bine integrate într-un stil de viață sănătos, care include o dietă echilibrată bogată în legume și pește, protecție adecvată față de lumina puternică (ochelari de soare 😎), odihnă vizuală la utilizarea ecranelor și controale oftalmologice periodice.

🟢 Sfatul specialistului: Alegeți suplimentul ocular în funcție de nevoile dvs. specifice. De pildă, dacă petreceți mult timp la computer și vă supără ochii uscați, căutați un produs cu Omega-3 și acid hialuronic. Dacă aveți antecedente familiale de degenerescență maculară sau aveți peste 50 de ani, orientați-vă spre suplimente tip AREDS2 (luteină, zeaxantină, antioxidanți, zinc și cupru în doze adecvate). Pentru oboseală vizuală și necesități de vedere nocturnă (ex. șofat pe timp de noapte), suplimentele cu extract de afine (antocianine) pot fi de ajutor. Nu ezitați să cereți opinia medicului oftalmolog sau a farmacistului – aceștia vă pot recomanda formula potrivită și vă pot atenționa asupra posibilelor contraindicații (de exemplu, ⚠️ fumătorii ar trebui să evite formula cu beta-caroten din cauza riscului de cancer pulmonar, preferând formula cu luteină/zeaxantină).

În farmacii și magazine de profil veți găsi numeroase produse pentru sănătatea ochilor, de la branduri internaționale consacrate (Ocuvite, Vitreoxigen, OptiVision) la suplimente autohtone precum Onvision sau EyeProtect. Țineți cont că prețul nu reflectă neapărat eficacitatea; citiți eticheta și verificați concentrațiile ingredientelor active. Comparați cu recomandările din studiile clinice – de exemplu, luteină ~10 mg, vitamina C 500 mg, vitamina E 400 UI, zinc ~25-80 mg etc., în funcție de scop. Evitați megadozele inutile și combinațiile cu zeci de ingrediente exotice fără justificare științifică. Simplitatea și echilibrul formulei, proveniența de la un producător de încredere și adaptarea la nevoile dvs. sunt criteriile principale.

Nu în ultimul rând, aveți răbdare și așteptări realiste: suplimentele acționează lent, prin mecanisme subtile de nutriție celulară. Nu veți “vedea mai bine” de pe o zi pe alta luând o capsulă, dar veți oferi ochilor reziliența necesară pe termen lung. După 3-6 luni de utilizare constantă, mulți utilizatori raportează o stabilizare a acuității vizuale, o întârziere a necesității de ochelari mai puternici sau pur și simplu ochi mai puțin obosiți la sfârșitul zilei. Aceste beneficii, deși greu de măsurat uneori, fac diferența între o vedere care se menține clară și una care se deteriorează prematur.

Suplimentele pentru sănătatea oculară pot fi considerate un instrument preventiv și adjuvant valoros, atunci când sunt alese informat și folosite judicios. Ele exemplifică perfect dictonul "este mai ușor să previi decât să tratezi". Prin combinarea cunoștințelor științifice actuale cu grija față de propria sănătate, putem spera să ne bucurăm de o vedere ageră și la vârste înaintate. 👁️✨

Pentru informații suplimentare, puteți citi pe PharmaCoach articolele  despre beneficiile și riscurile suplimentelor alimentare în general (Suplimentele alimentare: între mit și realitate) și despre picăturile oftalmice fără conservanți pentru ochi uscați, precum și alte materiale educative din categoria Bazele Nutriției. Sănătate multă și lectură plăcută!


Referințe

  • Age-Related Eye Disease Study Research Group. (2001). A Randomized, Placebo-Controlled, Clinical Trial of High-Dose Supplementation With Vitamins C and E and Beta Carotene for Age-Related Cataract and Vision Loss: AREDS Report No. 9. Archives of Ophthalmology, 119(10), 1439–1452. https://doi.org/10.1001/archopht.119.10.1439
  • Aragona, P., Rania, L., Roszkowska, A. M., Spinella, R., Postorino, E., Puzzolo, D., & Micali, A. (2013). Effects of amino acid-enriched tear substitutes on the cornea of patients with dysfunctional tear syndrome. Acta Ophthalmologica, 91(6), e437–e444. https://doi.org/10.1111/aos.12134
  • Chew, E. Y., Clemons, T. E., Agrón, E., Domalpally, A., Keenan, T. D. L., Vitale, S., Weber, C., Smith, D. C., Christen, W., & AREDS2 Research Group. (2022). Long-term Outcomes of Adding Lutein/Zeaxanthin and ω-3 Fatty Acids to the AREDS Supplements on Age-Related Macular Degeneration Progression: AREDS2 Report 28. JAMA Ophthalmology, 140(7), 692–698. https://doi.org/10.1001/jamaophthalmol.2022.1640
  • Christen, W. G., Glynn, R. J., Sesso, H. D., Kurth, T., MacFadyen, J., Bubes, V., Buring, J. E., Manson, J. E., & Gaziano, J. M. (2010). Age-Related Cataract in a Randomized Trial of Vitamins E and C in Men. Archives of Ophthalmology, 128(11), 1397–1405. https://doi.org/10.1001/archophthalmol.2010.266
  • Christen, W. G., Liu, S., Glynn, R. J., Gaziano, J. M., & Buring, J. E. (2008). Dietary Carotenoids, Vitamins C and E, and Risk of Cataract in Women: A Prospective Study. Archives of Ophthalmology, 126(1), 102–109. https://doi.org/10.1001/archopht.126.1.102
  • García-Ayuso, D., Di Pierdomenico, J., Martínez-Vacas, A., Vidal-Sanz, M., Picaud, S., & Villegas-Pérez, M. P. (2024). Taurine: A promising nutraceutical in the prevention of retinal degeneration. Neural Regeneration Research, 19(3), 606. https://doi.org/10.4103/1673-5374.380820
  • Kim, Y., Moon, C. H., Kim, B.-Y., & Jang, S. Y. (2019). Oral Hyaluronic Acid Supplementation for the Treatment of Dry Eye Disease: A Pilot Study. Journal of Ophthalmology, 2019(1), 5491626. https://doi.org/10.1155/2019/5491626
  • Lim, J. C., Caballero Arredondo, M., Braakhuis, A. J., & Donaldson, P. J. (2020). Vitamin C and the Lens: New Insights into Delaying the Onset of Cataract. Nutrients, 12(10), Articolul 10. https://doi.org/10.3390/nu12103142
  • Merle, B. M. J., Barthes, S., Féart, C., Cougnard-Grégoire, A., Korobelnik, J.-F., Rougier, M.-B., Delyfer, M.-N., & Delcourt, C. (2022). B Vitamins and Incidence of Advanced Age-Related Macular Degeneration: The Alienor Study. Nutrients, 14(14), 2821. https://doi.org/10.3390/nu14142821
  • Mrowicka, M., Mrowicki, J., Kucharska, E., & Majsterek, I. (2022). Lutein and Zeaxanthin and Their Roles in Age-Related Macular Degeneration—Neurodegenerative Disease. Nutrients, 14(4), Articolul 4. https://doi.org/10.3390/nu14040827
  • Song, Y., Cook, N. R., Albert, C. M., Van Denburgh, M., & Manson, J. E. (2009). Effect of Homocysteine-Lowering Treatment With Folic Acid and B Vitamins on Risk of Type 2 Diabetes in Women: A Randomized, Controlled Trial. Diabetes, 58(8), 1921–1928. https://doi.org/10.2337/db09-0087
  • The Age-Related Eye Disease Study 2 (AREDS2) Research Group*. (2013). Lutein + Zeaxanthin and Omega-3 Fatty Acids for Age-Related Macular Degeneration: The Age-Related Eye Disease Study 2 (AREDS2) Randomized Clinical Trial. JAMA, 309(19), 2005–2015. https://doi.org/10.1001/jama.2013.4997
  • Wang, W.-X., & Ko, M.-L. (2023). Efficacy of Omega-3 Intake in Managing Dry Eye Disease: A Systematic Review and Meta-Analysis of Randomized Controlled Trials. Journal of Clinical Medicine, 12(22), Article 22. https://doi.org/10.3390/jcm12227026


---

Ce trebuie să rețineți:

Informațiile prezentate în acest articol au scop educativ și informativ și nu trebuie considerate sfaturi medicale directe. Pentru diagnostice, tratamente sau orice problemă de sănătate, vă rugăm să consultați întotdeauna medicul sau farmacistul. Automedicația poate fi periculoasă.

---

Pentru mai multe sfaturi și informații despre sănătate, farmacologie și suplimente alimentare, urmăriți PharmaCoach pe:

🔔 Nu uitați să vă abonați și să activați notificările pentru a fi la curent cu cele mai noi materiale!

Dacă aveți întrebări sau sugestii de subiecte, lăsați un comentariu mai jos.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum poate nutriția să amelioreze simptomele dermatitei atopice?

Impactul cofeinei asupra sănătății: beneficii, riscuri și recomandări internaționale

Suplimentele alimentare: Când sunt necesare cu adevărat și când pot face mai mult rău decât bine

Translate