Postări

Se afișează postări din iulie, 2025

Antitrombotice și antiagregante: cu cât timp se opresc înainte de operație (ghid 2026)

Imagine
Cu cât timp înainte de o intervenție oprim antitromboticele și antiagregantele? Protocoale concrete pentru 2026 ⚠️ Actualizare 16 iunie 2026 — clarificare importantă Articolul este destinat în primul rând profesioniștilor din sănătate . La pacienții cu risc trombotic mare (proteză valvulară mecanică, TEV sau AVC/AIT recent, stenoză mitrală reumatismală), terapia anticoagulantă nu se oprește pur și simplu,  se înlocuiește cu HGMM (sau HNF) pe perioada perioperatorie ( bridging ), sub coordonarea echipei medicale. Mesajul „ fără bridging " se aplică majorității pacienților cu fibrilație atrială pe AVK sau DOAC cu risc trombotic mic-moderat. Nu este o regulă universală. Decizia finală aparține întotdeauna echipei medicale, nu pacientului. Un ghid practic pentru profesioniști : chirurgie majoră, proceduri minore și stomatologie · actualizat 2026 🚬 La o conferință recentă despre longevitate și sănătate , am surprins, în pauză, o discuție aprinsă între câțiva par...
Un comentariu
Citește articolul

Intoleranța la histamină: simptome, cauze și metode de diagnostic

Imagine
🧪 Intoleranța la histamină: simptome comune și metode de diagnostic Histamina este un mediator biologic implicat în reacții imune, secreția acidului gastric și funcționarea sistemului nervos central. În mod normal, este degradată de enzimele diamin oxidază (DAO) și histamină‑N‑metiltransferază (HNMT) . DAO este esențială în tractul digestiv pentru metabolizarea histaminei ingerate prin alimente sau biogene amine asociate. Intoleranța la histamină, numită corect „reacție adversă la histamina ingerată”, apare când există un dezechilibru între ingestia de histamină și capacitatea organismului de a o elimina eficient. Cauze posibile includ deficit enzimatic (genetic, boală intestinală, medicamente), exces endogen generat prin disbioză sau afecțiuni cu activare mastocitară. Estimările prevalenței variază între 1% și 3% , dar datele epidemiologice solide lipsesc din cauza lipsei unor criterii de diagnostic standardizate ( Intoleranța la histamină: ce este și cum se manifestă )
Trimiteți un comentariu
Citește articolul

Intoleranța la histamină: ce este și cum se manifestă

Imagine
Ce este intoleranța la histamină și cum apare? Te-ai simțit vreodată amețit, cu fața înroșită sau cu nasul înfundat după ce ai savurat un pahar de vin roșu sau brânzeturi maturate? Ai avut episoade de erupții pe piele ori dureri de cap apărute aparent din senin după masă? S-ar putea să nu fie o simplă coincidență. În spatele acestor simptome ar putea sta intoleranța la histamină , o afecțiune despre care se vorbește tot mai des.  Acesta este primul articol dintr-o serie educativă pe blogul PharmaCoach.ro dedicată intoleranței la histamină – vom explica pe înțelesul tuturor ce este histamina, cum funcționează în corp și de ce apare intoleranța la histamină , oferind informații utile atât pentru publicul larg, cât și referințe științifice de interes pentru profesioniștii din sănătate. Intoleranța la histamină este considerată o problemă relativ rară, având o prevalență estimată în jur de 1% din populație , deși unele surse sugerează că ar putea afecta până la 3%  ( A overview ...
Trimiteți un comentariu
Citește articolul

Magneziu L-Threonate vs Bisglicinat (Glicinat): care e mai bun pentru creier și somn? Ghid actualizat 2026

Imagine
Magneziu L-treonat vs. Magneziu bisglicinat: O comparație detaliată Creier sau calm? Alege magneziul potrivit Magneziul este un mineral esențial implicat în sute de procese biologice, iar forma în care este administrat influențează  biodisponibilitatea  și efectele sale asupra organismului. Dintre numeroasele forme disponibile,  magneziul L-treonat  și  magneziul bisglicinat  (chelarea magneziului cu aminoacidul glicină, numit și magneziu glicinat sau diglicinat) se remarcă prin absorbție ridicată și tolerabilitate bună. În continuare, vom analiza comparativ aceste două forme, din perspectiva  biodisponibilității , a efectelor asupra  sistemului nervos central  (inclusiv memorie, somn și anxietate), a  tolerabilității digestive , a  siguranței  și efectelor secundare, oferind totodată  recomandări practice  despre când este de preferat fiecare, precum și considerații de  calitate-preț și accesibilitate .
Un comentariu
Citește articolul

Postări populare de pe acest blog

💊 Mounjaro (tirzepatidă) în România 2026: compensare CNAS, preț, studii clinice

Imagine
💉 Mounjaro (Tirzepatidă): tot ce trebuie să știi + studii științifice Tirzepatida comercializată sub denumirea Mounjaro, reprezintă o revoluție în abordarea terapeutică a diabetului de tip 2 și a obezității. Ca prim agonist dual al receptorilor GIP ( polipeptid insulinotropic dependent de glucoză ) și GLP-1 ( peptid 1 asemănător glucagonului ), acest medicament injectabil oferă beneficii clinice semnificative prin mecanisme sinergice care vizează atât controlul glicemic, cât și reducerea greutății corporale [ 1 ][ 2 ]. Această analiză integrează date din studii clinice, profile farmacologice și recomandări practice pentru a oferi o perspectivă holistică asupra utilizării  Mounjaro . Citește și articolul comparativ al medicamentelor agoniste glp1  📌 Pe scurt: 🔥 Reducere HbA1c cu 2.3-2.6%   ⚖️ Pierdere de greutate 15-22% în 72 săptămâni  🏆 Superior față de agoniștii GLP-1 🇷🇴 Mounjaro în România: compensare CNAS, p...
Citește articolul

Agoniști GLP-1: Ghid complet 2026: semaglutidă, tirzepatidă și tot ce trebuie să știi

Imagine
Agoniștii GLP-1: ghid complet 2026: istoric, eficacitate, reacții adverse și utilizare clinică 💉 De la semaglutidă (Ozempic, Wegovy) și tirzepatidă (Mounjaro, Zepbound) la noii triagoniști din studii. Un ghid bazat pe dovezi pentru pacienți și profesioniști din nutriție, diabetologie, gastroenterologie și cardiologie. ⏱️ Timp de lectură: ~15 minute Pe scurt: agoniștii receptorilor GLP-1 sunt o clasă de medicamente care imită un hormon intestinal natural, scăzând glicemia și greutatea și, pentru unele molecule, reducând dovedit riscul cardiovascular și renal. Eficacitatea a urcat de la ~1% reducere a HbA1c și câteva kilograme, la peste 20% scădere ponderală cu cele mai noi molecule. 📈
Citește articolul

Suplimentele alimentare: Când sunt necesare cu adevărat și când pot face mai mult rău decât bine

Imagine
Suplimentele alimentare: între mit și realitate 💊 Mitul: Suplimentele alimentare sunt întotdeauna necesare. Realitatea: Suplimentele pot fi utile în anumite situații, dar nu înlocuiesc o alimentație echilibrată. Consultarea unui specialist este recomandată. În ultimii ani, piața suplimentelor alimentare a înregistrat o creștere spectaculoasă, reflectând preocuparea crescândă a populației pentru sănătate și prevenție. Cu toate acestea, în spatele promisiunilor strălucitoare de pe etichete se ascunde deseori o realitate mult mai nuanțată. Unul dintre cele mai persistente mituri este acela că suplimentele ar fi necesare pentru oricine dorește să-și mențină sănătatea. Acest articol explorează dovezile științifice actuale despre suplimentele alimentare, cazurile în care acestea sunt cu adevărat utile și situațiile în care pot fi nu doar inutile, ci chiar potențial dăunătoare.
Citește articolul

Cum poate nutriția să amelioreze simptomele dermatitei atopice?

Imagine
Te confrunți cu mâncărimi, erupții cutanate și piele uscată și iritată din cauza dermatitei atopice? Știi că, pe lângă tratamentele medicale, și alimentația joacă un rol crucial în gestionarea acestei afecțiuni? În ultimii ani, cercetările s-au concentrat pe impactul micronutrienților asupra severității simptomelor, iar un studiu recent oferă o privire de ansamblu asupra influenței vitaminelor și mineralelor asupra dermatitei atopice.
Citește articolul

Translate