Agoniști GLP-1: Ghid complet 2026: semaglutidă, tirzepatidă și tot ce trebuie să știi

Agoniștii GLP-1: ghid complet 2026: istoric, eficacitate, reacții adverse și utilizare clinică 💉

De la semaglutidă (Ozempic, Wegovy) și tirzepatidă (Mounjaro, Zepbound) la noii triagoniști din studii. Un ghid bazat pe dovezi pentru pacienți și profesioniști din nutriție, diabetologie, gastroenterologie și cardiologie. ⏱️ Timp de lectură: ~15 minute

Pe scurt: agoniștii receptorilor GLP-1 sunt o clasă de medicamente care imită un hormon intestinal natural, scăzând glicemia și greutatea și, pentru unele molecule, reducând dovedit riscul cardiovascular și renal. Eficacitatea a urcat de la ~1% reducere a HbA1c și câteva kilograme, la peste 20% scădere ponderală cu cele mai noi molecule. 📈

📑 Cuprins

1. Istoricul descoperirilor: de la „monstrul Gila” la tri-agoniste
2. Ce sunt și cum funcționează agoniștii GLP-1
3. Medicamentele aprobate (DCI și denumiri comerciale)
4. Pipeline: ce se află în studii clinice
5. Comparații de eficacitate
6. Beneficii dincolo de glicemie: inimă și rinichi
7. Reacții adverse uzuale
8. Reacții adverse pe termen mediu și lung (farmacovigilență)
9. Care, când și pentru cine: alegerea pe afecțiuni
10. Ghid practic de utilizare
11. Întrebări frecvente
12. Referințe

🦎 1. Istoricul descoperirilor: de la „monstrul Gila” la tri-agoniste

Una dintre cele mai influente clase de medicamente ale deceniului a pornit, în mod surprinzător, de la saliva unei șopârle veninoase din deșerturile Americii de Nord. La începutul anilor 1990, cercetătorul John Eng a identificat în veninul monstrului Gila (Heloderma suspectum) o peptidă numită exendin-4, foarte asemănătoare cu un hormon uman dar mult mai rezistentă la degradare. Acea peptidă avea să devină exenatidă (Byetta), primul medicament din această familie. 🧪

Gila Monster

Povestea științifică începuse însă mult mai devreme. Încă din primele decenii ale secolului XX, cercetătorii observaseră că glucoza administrată pe gură stimulează o secreție de insulină mult mai mare decât aceeași cantitate de glucoză administrată intravenos. Acest fenomen, demonstrat clar la om în anii 1960, a fost numit „efectul incretinic”: intestinul „anunță” pancreasul, prin hormoni, că urmează un val de nutrienți. La persoanele sănătoase, efectul incretinic explică o bună parte din răspunsul insulinic la masă, în timp ce în diabetul de tip 2 acesta este semnificativ diminuat. 🔬

Au fost identificați doi hormoni-cheie: GIP (polipeptidul insulinotrop dependent de glucoză), descris în jurul anului 1970, și GLP-1 (peptidul-1 asemănător glucagonului), identificat în 1986. Diferența esențială: în diabet, GIP își pierde mare parte din efect, în timp ce acțiunea GLP-1 rămâne relativ păstrată motiv pentru care GLP-1 a devenit ținta principală a medicamentelor. ✅

De aici, dezvoltarea a avansat în valuri succesive: mai întâi inhibitorii DPP-4 (care prelungesc acțiunea hormonilor proprii), apoi agoniștii GLP-1 cu durată tot mai lungă (de la administrare zilnică la săptămânală), apoi co-agoniștii dubli GLP-1/GIP precum tirzepatida și, cel mai recent, tri-agoniștii care adaugă și acțiunea pe receptorul de glucagon. Fiecare treaptă a adus, în medie, o eficacitate mai mare. De la exenatidă (2005) la fenomenul „Ozempic” și la moleculele aflate astăzi în faze avansate de studiu, este una dintre cele mai rapide evoluții terapeutice din medicina modernă. 🚀

⚙️ 2. Ce sunt și cum funcționează agoniștii GLP-1

Agoniștii GLP-1 reproduc acțiunile hormonului natural GLP-1, dar rezistă mult mai mult în organism. Mecanismele lor principale sunt:

• 🩸 Stimulează secreția de insulină dependent de glucoză, adică acționează mai ales când glicemia este crescută, ceea ce explică riscul redus de hipoglicemie în monoterapie.
• ⬇️ Reduc secreția de glucagon, hormonul care crește glicemia.
• 🐢 Încetinesc golirea stomacului, prelungind sațietatea, mecanism legat și de o parte din reacțiile adverse digestive.
• 🧠 Acționează la nivel cerebral, reducând apetitul și aportul caloric.

Co-agoniștii (GLP-1/GIP) și tri-agoniștii (GLP-1/GIP/glucagon) adaugă ținte suplimentare. Acțiunea pe receptorul de glucagon, de pildă, crește consumul energetic și metabolizarea grăsimii hepatice, ceea ce ajută la explicarea scăderilor ponderale mai mari obținute de moleculele cu mecanism multiplu. Această progresie a mecanismelor se reflectă în date: GLP-1 în monoterapie (~15% scădere ponderală) → GLP-1+GIP (~21%) → GLP-1+GIP+glucagon (~28–30% în studii). 📊

💊 3. Medicamentele aprobate (DCI și denumiri comerciale)

Tabelul de mai jos rezumă moleculele aprobate la nivel internațional, cu denumirea comună internațională (DCI) și, în paranteze, denumirea comercială a produsului original. Valorile sunt orientative și provin din studiile de fază 3.

DCI (denumire comercială)	Clasă	Administrare	Indicații principale	Scădere greutate*
Exenatidă (Byetta / Bydureon)	Agonist GLP-1	Injectabil, de 2 ori/zi sau săptămânal	Diabet tip 2	Modestă
Lixisenatidă (Lyxumia / Adlyxin)	Agonist GLP-1	Injectabil, zilnic	Diabet tip 2	Modestă
Liraglutidă (Victoza / Saxenda)	Agonist GLP-1	Injectabil, zilnic	Diabet tip 2 (Victoza); obezitate (Saxenda); reducere risc CV	~8%
Dulaglutidă (Trulicity)	Agonist GLP-1	Injectabil, săptămânal	Diabet tip 2; reducere risc CV	Moderată
Semaglutidă (Ozempic / Wegovy / Rybelsus)	Agonist GLP-1	Injectabil săptămânal; oral zilnic (Rybelsus)	Diabet tip 2; obezitate (Wegovy); reducere risc CV; boală renală	~15% (2,4 mg)
Tirzepatidă (Mounjaro / Zepbound)	Co-agonist GLP-1/GIP	Injectabil, săptămânal	Diabet tip 2 (Mounjaro); obezitate și apnee în somn (Zepbound)	~20–21% (15 mg)
Orforglipron (Foundayo)	Agonist GLP-1 oral (moleculă mică)	Oral, zilnic — fără restricții de alimente/apă	Obezitate (aprobare FDA recentă; diabet în evaluare)	~11–12% (36 mg)
Sitagliptin (Januvia) - pt. context	Inhibitor DPP-4	Oral, zilnic	Diabet tip 2	Neutru

* Scădere medie orientativă din studii de fază 3; rezultatele individuale variază. Disponibilitatea și rambursarea în România pot diferi (verifică ANMDMR).

📌 Tirzepatida (Mounjaro/Zepbound) merită o discuție separată, dat fiind mecanismul ei dublu și programul de studii SURPASS. Am detaliat-o într-un articol dedicat: Mounjaro (tirzepatidă): tratament pentru diabet și obezitate. Pentru contextul mai larg al medicației în obezitate (inclusiv orlistat, fentermină), vezi și Obezitatea explicată: prevenție și management.

🔭 4. Ce se află în studii clinice?

Următoarea generație de molecule promite scăderi ponderale care se apropie de cele obținute prin chirurgia bariatrică. Atenție însă: datele de mai jos provin în mare parte din comunicate ale producătorilor și analize topline, neevaluate complet prin peer-review, iar profilul de siguranță pe populații mari rămâne incomplet. 🧫

Moleculă	Mecanism	Scădere greutate*	Stadiu
Retatrutidă	Tri-agonist GLP-1/GIP/glucagon	~28% (până la ~30%)	Faza 3 (program TRIUMPH)
CagriSema (cagrilintidă + semaglutidă)	Analog de amilină + agonist GLP-1	~23%	Faza 3 (REDEFINE); depus la FDA
Survodutidă	Co-agonist GLP-1/glucagon	~16,6%	Faza 3 (obezitate, MASH)
Mazdutidă	Co-agonist GLP-1/glucagon	~20%	Aprobată în China (2025)

* Valori orientative; nu sunt comparații directe (studii și populații diferite).

În paralel, orforglipron (Foundayo), prima moleculă mică orală cu acțiune de agonist GLP-1, a fost aprobată recent în obezitate (acțiune FDA în 2026), cu depunerea pentru diabet planificată ulterior. Avantajul ei major: se administrează oral, fără restricțiile de alimente și apă cerute de semaglutida orală peptidică. 💧

📊 5. Comparații de eficacitate

La scăderea HbA1c, tirzepatida produce cele mai mari reduceri (~2,0–2,5 puncte procentuale), urmată de semaglutidă (~1,5–1,8), apoi dulaglutidă și liraglutidă (~1,0–1,5), iar inhibitorii DPP-4 cel mai puțin (~0,5–0,8).

La scăderea în greutate, ierarhia aproximativă este redată mai jos. Singura comparație directă (head-to-head) între cele mai puternice două molecule aprobate este studiul SURMOUNT-5, în care tirzepatida a depășit semaglutida: −20,2% față de −13,7% scădere ponderală la persoane cu obezitate fără diabet.

Scăderea medie a greutății corporale obținută cu principalii agonisti ai GLP-1 și molecule înrudite, pe baza studiilor de fază 2–3. Barele portocalii cu bordură punctată reprezintă molecule aflate încă în studii clinice (investigational). Tirzepatida este singura moleculă aprobată care a depășit semaglutida într-o comparație directă (studiul SURMOUNT-5, 2025). Valorile sunt orientative — populațiile și designul studiilor diferă. Sursă: ADA Standards of Care 2025, EMA PRAC, publicații NEJM 2023–2025

Familiile de studii utile pentru orientare: SUSTAIN (semaglutidă în diabet), STEP (semaglutidă în obezitate), SURPASS (tirzepatidă în diabet) și SURMOUNT (tirzepatidă în obezitate).

❤️ 6. Beneficii dincolo de glicemie: inimă și rinichi

Ceea ce a transformat această clasă din „medicamente pentru glicemie” în „medicamente care salvează vieți” sunt studiile pe rezultate cardiovasculare și renale dure:

• 🫀 SUSTAIN-6 (semaglutidă): reducere cu ~26% a evenimentelor cardiovasculare majore (MACE); a semnalat însă o creștere a complicațiilor retinopatiei la pacienții cu diabet.
• 🫀 LEADER (liraglutidă): reducere cu ~13% a MACE și a mortalității cardiovasculare.
• 🫀 REWIND (dulaglutidă): reducere cu ~12% a MACE, în mare parte la pacienți fără boală cardiovasculară preexistentă (prevenție primară).
• ⭐ SELECT (semaglutidă, în obezitate FĂRĂ diabet): reducere cu ~20% a MACE — moment de referință, fiindcă a arătat că tratamentul obezității poate reduce evenimente cardiovasculare și la non-diabetici.
• 🫘 FLOW (semaglutidă, în boală renală cronică): reducere cu ~24% a evenimentelor renale majore și cu ~20% a mortalității de orice cauză.
• 🫁 SUMMIT (tirzepatidă) și STEP-HFpEF (semaglutidă): beneficii în insuficiența cardiacă cu fracție de ejecție păstrată asociată obezității .SUMMIT a redus cu ~38% obiectivul compus de deces CV sau agravare a insuficienței cardiace.

🤢 7. Reacții adverse uzuale

Cele mai frecvente reacții sunt digestive: greață, vărsături, diaree, constipație, dureri abdominale. Sunt dependente de doză, apar mai ales în primele 1–4 săptămâni după fiecare creștere de doză și, de obicei, se atenuează în timp. Tot ele sunt principala cauză de întrerupere a tratamentului. 📉

Alte reacții bine documentate:

• 💉 Reacții la locul injectării (pentru formele injectabile).
• 🍬 Hipoglicemie — risc scăzut în monoterapie, dar semnificativ crescut în asociere cu insulină sau sulfonilureice (acestea necesită adesea reducerea dozei).
• 🟡 Afecțiuni ale vezicii biliare (litiază), asociate scăderii rapide în greutate.
• 🔴 Pancreatită acută — semnal recunoscut; tratamentul se oprește dacă este suspectată.

🔬 8. Reacții adverse pe termen mediu și lung (farmacovigilență)

Acesta este capitolul cel mai dinamic și cel mai des neînțeles. Iată ce arată datele actuale de farmacovigilență:

• 🦋 Carcinom medular tiroidian / tumori cu celule C: avertizare bazată pe studii pe rozătoare. La om, receptorul GLP-1 este slab exprimat în tiroida normală, iar studiile mari nu au arătat o creștere clară a riscului; rămâne totuși contraindicat la cei cu antecedente personale/familiale de carcinom medular tiroidian sau sindrom MEN2.
• 👁️ NAION (neuropatie optică ischemică anterioară non-arteritică): un semnal apărut din 2024. Comitetul de farmacovigilență al EMA (PRAC) a concluzionat în iunie 2025 că NAION este o reacție adversă foarte rară a semaglutidei (poate afecta până la 1 din 10.000 de persoane), iar informațiile produselor au fost actualizate. Pierderea bruscă a vederii impune oprirea medicamentului și consult de urgență.
• 😷 Risc de aspirație perioperatorie / golire gastrică întârziată: ghidul multi-societal din octombrie 2024 a înlocuit recomandarea inițială de oprire generalizată cu o abordare individualizată, bazată pe risc: majoritatea pacienților pot continua, iar cei cu risc mai mare urmează o dietă cu lichide clare 24 de ore înainte. Rata reală de aspirație rămâne foarte scăzută.
• 💪 Pierderea de masă musculară (sarcopenie): o parte din greutatea pierdută este masă slabă, mai ales la persoanele sedentare și vârstnice. Soluția: aport proteic adecvat și antrenament de rezistență.
• ⚖️ Recâștigarea greutății după oprire: studiile de retragere (STEP 4, SURMOUNT-4) confirmă revenirea rapidă a kilogramelor. Este de înțeles ca recidivă a unei boli cronice (obezitatea), nu ca eșec argument pentru tratament de întreținere, pe termen lung.
• 🧠 Ideație suicidară. EMA (aprilie 2024) a concluzionat că dovezile disponibile NU susțin o legătură cauzală între agoniștii GLP-1 și gândurile de autovătămare. Recenzia FDA a ajuns la o concluzie similară. Vigilența rămâne recomandată.
• 🧬 Cancerul pancreatic :datele actuale nu susțin o creștere a riscului, deși urmărirea pe termen foarte lung este încă limitată.
• 🤰 Sarcină. Nu sunt recomandați; se întrerup înainte de o sarcină planificată. Există și discuții privind reducerea eficacității contraceptivelor orale prin golirea gastrică întârziată (eticheta tirzepatidei recomandă contracepție de rezervă).

🚩 Semne de alarmă care impun consult medical: durere abdominală severă și persistentă (posibilă pancreatită), pierdere bruscă a vederii (NAION), vărsături severe persistente, semne de afectare a vezicii biliare.

🎯 9. Care, când și pentru cine: alegerea pe afecțiuni

Ghidurile actuale (ADA 2025/2026) recomandă alegerea în funcție de comorbidități, independent de valoarea HbA1c. Iată un cadru orientativ:

Profil pacient	Opțiune preferată	De ce
Diabet tip 2 + boală cardiovasculară aterosclerotică	Agonist GLP-1 cu beneficiu CV dovedit (semaglutidă, liraglutidă, dulaglutidă)	Reducere dovedită a MACE
Diabet tip 2 + insuficiență cardiacă	Inhibitor SGLT2 (prima linie); GLP-1/co-agonist dacă există și obezitate cu HFpEF	SGLT2 reduce spitalizările; tirzepatida/semaglutida — beneficiu în HFpEF cu obezitate
Diabet tip 2 + boală renală cronică	Inhibitor SGLT2; semaglutidă (mai ales la funcție renală scăzută)	Semaglutida are dovezi renale dedicate (FLOW); combinația maximizează protecția
Obezitate fără diabet	Tirzepatidă (Zepbound) sau semaglutidă (Wegovy)	Cea mai mare scădere ponderală dovedită
Pacient care preferă tratament oral	Semaglutidă orală (Rybelsus, diabet) sau orforglipron (Foundayo, obezitate)	Evită injecția; orforglipron — fără restricții alimentare
Nevoie de scădere ponderală maximă	Tirzepatidă (dintre cele aprobate)	Superioară semaglutidei în SURMOUNT-5
Boală hepatică metabolică (MASH/MASLD)	Agonist GLP-1; survodutida (în studii) — promițătoare	Ameliorează steatohepatita

⛔ De evitat / cu prudență:

• Antecedente personale/familiale de carcinom medular tiroidian sau MEN2 -  contraindicat
• Pancreatită acută în antecedente: prudență / de evitat
• Gastropareză severă: de evitat (agravează golirea gastrică)
• Sarcină sau sarcină planificată: se întrerupe

💡 Față de inhibitorii SGLT2: aceștia sunt superiori pentru prevenirea spitalizărilor prin insuficiență cardiacă și își păstrează beneficiul renal la funcție renală scăzută; agoniștii GLP-1 oferă scădere ponderală și a HHbA1c mai mare și reducere robustă a evenimentelor aterosclerotice. Cele două clase sunt complementare și tot mai des folosite împreună la pacienții cu risc înalt.

🧭 10. Ghid practic de utilizare

Titrarea (pentru a reduce reacțiile digestive): se începe cu doza minimă și se crește treptat, de regulă, la fiecare 4 săptămâni. Pentru semaglutidă se pornește de la 0,25 mg/săptămână (doză de tolerabilitate, subterapeutică); pentru tirzepatidă de la 2,5 mg/săptămână. Dacă simptomele digestive sunt greu de tolerat la o treaptă, se prelungește doza curentă în loc să se urce. 🐢

Doze omise: la moleculele săptămânale, doza omisă se poate administra dacă mai sunt cel puțin 48–72 de ore până la următoarea; altfel se sare peste. La liraglutidă (zilnică), dacă au trecut mai mult de 3 zile, se reia de la doza minimă.

Depozitare: majoritatea formelor injectabile se păstrează la frigider (2–8 °C) înainte de prima utilizare; multe pot sta la temperatura camerei o perioadă definită după deschidere. A se feri de lumină; a nu se congela. ❄️

🥗 Consiliere nutrițională (esențială pe durata tratamentului):

• Proteine: aport adecvat (orientativ ≥1,2 g/kg/zi), distribuit pe mese, pentru a proteja masa musculară.
• Antrenament de rezistență: 2–3 ședințe/săptămână, plus activitate aerobă, pentru a contracara pierderea de mușchi.
• Hidratare adecvată și aport suficient de micronutrienți.
• Mese mai mici și mai dese, evitarea meselor foarte grase — reduc greața.

Pentru fundamentele alimentației echilibrate care însoțesc orice astfel de tratament, vezi și articolul „Carbohidrații îngrașă? Adevărul științific despre slăbire".

Monitorizare: HbA1c, greutate/circumferință abdominală, funcție renală (mai ales în episoadele de boală cu vărsături/diaree), semne de pancreatită sau afectare biliară, statusul retinopatiei la pacienții cu diabet și atenție la starea psihică.

❓ 11. Întrebări frecvente

Care e diferența dintre Ozempic și Wegovy?
Sunt aceeași substanță (semaglutidă), în doze și indicații diferite: Ozempic pentru diabet, Wegovy (doză mai mare, până la 2,4 mg) pentru obezitate.

Care e cel mai eficient pentru slăbit dintre cele aprobate?
Tirzepatida (Mounjaro/Zepbound), care a depășit semaglutida în studiul direct SURMOUNT-5. În studii (neaprobate încă) urmează molecule și mai puternice, precum retatrutida.

Mă îngraș la loc dacă opresc tratamentul?
Da, de regulă greutatea revine în mare parte. Obezitatea este o boală cronică; din acest motiv tratamentul este conceput pe termen lung, cu strategie de întreținere.

Dau cancer tiroidian?
Avertizarea provine din studii pe rozătoare. La om, datele de până acum nu arată o creștere clară a riscului, însă se evită la cei cu antecedente de carcinom medular tiroidian sau MEN2.

Inhibitorii DPP-4 sunt la fel ca agoniștii GLP-1?
Nu. Inhibitorii DPP-4 (ex. sitagliptin/Januvia) prelungesc acțiunea GLP-1-ului propriu, sunt orali și neutri ponderal, dar mult mai puțin puternici și fără beneficiile cardiorenale ale agoniștilor GLP-1.

✅ Concluzie

Agoniștii GLP-1 și moleculele înrudite au depășit de mult statutul de simple antidiabetice: reduc greutatea, protejează inima și rinichii și redefinesc tratamentul obezității. Alegerea moleculei potrivite ține de comorbidități, de obiectivul terapeutic și de profilul de siguranță individual, iar succesul pe termen lung depinde de însoțirea tratamentului cu alimentație corectă, proteine suficiente și mișcare. Decizia se ia întotdeauna împreună cu medicul sau farmacistul. 🤝

⚠️ Disclaimer: Acest articol are scop exclusiv informativ și educațional și nu înlocuiește sfatul medical profesionist. Nu începe, nu modifica și nu opri niciun tratament fără consultarea medicului sau farmacistului. Disponibilitatea, indicațiile și rambursarea medicamentelor pot diferi în România față de alte țări.

📚 Referințe

1. Nauck MA, Meier JJ. Incretin hormones: their role in health and disease. Diabetes Obes Metab. 2018;20(Suppl 1):5–21. doi:10.1111/dom.13129
2. Müller TD, et al. Glucagon-like peptide 1 (GLP-1). Mol Metab. 2019;30:72–130. doi:10.1016/j.molmet.2019.09.010
3. Pfeffer MA, et al. Lixisenatide in patients with type 2 diabetes and acute coronary syndrome (ELIXA). N Engl J Med. 2015;373:2247–2257. doi:10.1056/NEJMoa1509225
4. Marso SP, et al. Liraglutide and cardiovascular outcomes in type 2 diabetes (LEADER). N Engl J Med. 2016;375:311–322. doi:10.1056/NEJMoa1603827
5. Marso SP, et al. Semaglutide and cardiovascular outcomes in patients with type 2 diabetes (SUSTAIN-6). N Engl J Med. 2016;375:1834–1844. doi:10.1056/NEJMoa1607141
6. Gerstein HC, et al. Dulaglutide and cardiovascular outcomes in type 2 diabetes (REWIND). Lancet. 2019;394:121–130. doi:10.1016/S0140-6736(19)31149-3
7. Wilding JPH, et al. Once-weekly semaglutide in adults with overweight or obesity (STEP 1). N Engl J Med. 2021;384:989–1002. doi:10.1056/NEJMoa2032183
8. Frías JP, et al. Tirzepatide versus semaglutide once weekly in patients with type 2 diabetes (SURPASS-2). N Engl J Med. 2021;385:503–515. doi:10.1056/NEJMoa2107519
9. Jastreboff AM, et al. Tirzepatide once weekly for the treatment of obesity (SURMOUNT-1). N Engl J Med. 2022;387:205–216. doi:10.1056/NEJMoa2206038
10. Lincoff AM, et al. Semaglutide and cardiovascular outcomes in obesity without diabetes (SELECT). N Engl J Med. 2023;389:2221–2232. doi:10.1056/NEJMoa2307563
11. Kosiborod MN, et al. Semaglutide in patients with heart failure with preserved ejection fraction and obesity (STEP-HFpEF). N Engl J Med. 2023;389:1069–1084. doi:10.1056/NEJMoa2306963
12. Jastreboff AM, et al. Triple-hormone-receptor agonist retatrutide for obesity — a phase 2 trial. N Engl J Med. 2023;389:514–526. doi:10.1056/NEJMoa2301972
13. Perkovic V, et al. Effects of semaglutide on chronic kidney disease in patients with type 2 diabetes (FLOW). N Engl J Med. 2024;391:109–121. doi:10.1056/NEJMoa2403347
14. Packer M, et al. Tirzepatide for heart failure with preserved ejection fraction and obesityTirzepatide for heart failure with preserved ejection fraction and obesity (SUMMIT). N Engl J Med. 2025;392:427–437. doi:10.1056/NEJMoa2410027
15. Aronne LJ, et al. Tirzepatide as compared with semaglutide for the treatment of obesity (SURMOUNT-5). N Engl J Med. 2025;393(1):26–36. doi:10.1056/NEJMoa2416394
16. Sanyal AJ, et al. Survodutide for the treatment of MASH (phase 2). N Engl J Med. 2024;391:311–319. doi:10.1056/NEJMoa2401755
17. Hathaway JT, et al. Risk of nonarteritic anterior ischemic optic neuropathy in patients prescribed semaglutide. JAMA Ophthalmol. 2024;142(8):732–739. doi:10.1001/jamaophthalmol.2024.2296
18. American Diabetes Association. Standards of Care in Diabetes 2025. Diabetes Care. 2025;48(Suppl 1).
19. European Medicines Agency (EMA), PRAC - comunicări privind semaglutida: NAION ca reacție foarte rară (iunie 2025) și revizuirea privind ideația suicidară (aprilie 2024).
20. Ghid multi-societal (ASA, AGA, ASMBS, ISPCOP, SAGES) privind managementul perioperator al pacienților tratați cu agoniști GLP-1, 2024.

📲 Urmărește PharmaCoach pentru articole bazate pe dovezi

▶️ YouTube | 👍 Facebook | 🌐 pharmacoach.ro | ✉️ Substack