Bacteriile ESKAPE: Descoperiri și strategii inovatoare împotriva rezistenței la antibiotice | Ghid 2025

Imagine
 Bacteriile ESKAPE: Noile descoperiri în lupta împotriva rezistenței la antibiotice |  Ghid Complet 2025 Bacteriile ESKAPE reprezintă un grup de șase patogeni extrem de periculoși care au dezvoltat rezistență la majoritatea antibioticelor disponibile. Acronimul ESKAPE provine de la: E nterococcus faecium S taphylococcus aureus K lebsiella pneumoniae A cinetobacter baumannii P seudomonas aeruginosa E nterobacter species Aceste bacterii sunt responsabile pentru aproximativ 70% din infecțiile nosocomiale la nivel mondial și prezintă rate de mortalitate de până la 50% în cazul infecțiilor severe. 💊 Descoperiri revoluționare în 2024-2025 Saarvienin A - Noul antibiotic miraculos Saarvienin A Una dintre cele mai importante descoperiri din 2025 este saarvienin A , un antibiotic glicopeptidic natural izolat din Streptomyces sp. Acest compus prezintă: ✅ Eficacitate excepțională împotriva Enterococcus rezistent la vancomicină ( VRE ) ✅ Activitate puternică contra MRSA ( Staphylo...

Cum poate tratamentul malnutriției severe la copii să îmbunătățească creșterea în greutate?

Malnutriția severă este o problemă gravă de sănătate care afectează aproximativ 45 de milioane de copii la nivel global, având consecințe devastatoare asupra sănătății și dezvoltării lor. Această condiție crește riscul de mortalitate și duce la întârzieri semnificative în dezvoltare. Recent, un studiu publicat în eClinicalMedicine analizează eficiența diferitelor tipuri de tratament pentru copiii cu malnutriție severă, evidențiind ratele de recuperare în funcție de tipul de intervenție.



Cum sunt tratați copiii cu malnutriție severă?

În trecut, tratamentul pentru malnutriția severă era realizat exclusiv în spitale. Totuși, în ultimele decenii, s-au dezvoltat programe ambulatorii care oferă îngrijire la nivel comunitar. Studiul a analizat trei tipuri principale de tratament:

  1. Tratament spitalicesc (inpatient) – Copiii primesc îngrijire intensivă și nutriție specială în unități medicale.
  2. Tratament ambulatoriu (outpatient) – Copiii sunt tratați acasă cu alimente terapeutice, sub monitorizarea medicilor.
  3. Tratament hibrid – Inițial, copiii sunt internați pentru stabilizare, apoi continuă tratamentul acasă.

Care sunt ratele de creștere în greutate?

Un aspect-cheie studiat a fost rata de creștere în greutate a copiilor, exprimată în grame pe kilogram pe zi (g/kg/zi). Rezultatele studiului au arătat următoarele rate de creștere:

  • Tratament spitalicesc: 8,8 g/kg/zi
  • Tratament hibrid: 3,4 g/kg/zi
  • Tratament ambulatoriu: 3,9 g/kg/zi

Aceste date sugerează că programele ambulatorii au o rată de recuperare semnificativ mai mică decât cele spitalicești, ridicând întrebări legate de eficiența acestora.

De ce recuperarea este mai lentă în regim ambulatoriu?

Mai mulți factori influențează această diferență:

  • Distribuirea alimentelor terapeutice în familie: În multe comunități, hrana destinată copilului malnutrit este împărțită cu ceilalți membri ai familiei, ceea ce reduce aportul caloric necesar recuperării rapide.
  • Monitorizare mai redusă: În spitale, copiii beneficiază de supraveghere constantă. În regim ambulatoriu, părinții trebuie să respecte indicațiile medicale, ceea ce poate duce la variații în respectarea tratamentului.
  • Severitatea malnutriției: Copiii tratați în ambulatoriu pot avea o stare de sănătate mai gravă, necesitând mai mult timp pentru recuperare.

Ce înseamnă aceste rezultate pentru viitoarele tratamente?

Acest studiu subliniază necesitatea unor standarde mai clare pentru evaluarea succesului tratamentelor. Deși programele ambulatorii sunt esențiale pentru acoperirea unui număr mare de copii, trebuie să existe strategii mai eficiente pentru creșterea în greutate și reducerea mortalității.

Posibile soluții:

Îmbunătățirea educației părinților despre administrarea corectă a alimentației terapeutice.

Adaptarea ghidurilor de tratament pentru a optimiza recuperarea și a minimiza riscurile pe termen lung.

Monitorizare mai riguroasă a copiilor aflați în tratament ambulatoriu.

Acest studiu confirmă că tratamentul spitalicesc este cel mai eficient pentru recuperarea rapidă a copiilor cu malnutriție severă. Totodată, programele ambulatorii necesită îmbunătățiri semnificative. În viitor, este esențial să găsim un echilibru între rata optimă de creștere în greutate și prevenirea riscurilor pe termen lung pentru sănătatea copiilor.

📌 Tu ce părere ai despre acest subiect? Crezi că tratamentul ambulatoriu ar trebui îmbunătățit sau spitalizarea ar trebui să rămână standardul de aur? Lasă un comentariu!

Referințe:

  1. UNICEF. Child malnutrition data. 
  2. O’Donovan G, Allen D, Nkosi-Gondwe T, et al. Weight gain among children under five with severe malnutrition in therapeutic feeding programmes: a systematic review and meta-analysis. eClinicalMedicine, 2025;81:103083.
  3. Sphere Association. The Sphere Handbook: Humanitarian Charter and Minimum Standards in Humanitarian Response. Geneva, 2018.
  4. WHO. Guideline on the Prevention and Management of Wasting and Nutritional Oedema (Acute Malnutrition) in Infants and Children Under 5 Years. Geneva: World Health Organization, 2023.
  5. Sachdev HS, Kurpad AV. The recent WHO guideline on acute malnutrition overestimates therapeutic energy requirement. Lancet Reg Health Southeast Asia. 2024;25:100419. 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Cum poate nutriția să amelioreze simptomele dermatitei atopice?

Suplimentele alimentare: Când sunt necesare cu adevărat și când pot face mai mult rău decât bine

Impactul cofeinei asupra sănătății: beneficii, riscuri și recomandări internaționale

Translate